Consiliul Superior al Magistraturii a formulat propriile propuneri la proiectele ministerului condus de Tudorel Toader de modificare a legilor justiției. Printre sutele de amendamente se găsește și unul referitor la numirea procurorilor-șefi, în sensul reducerii rolului Ministerului Justiției.
Pe parcursul a peste 210 pagini, magistrații amendează proiectele de modificare și completare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Una dintre modificările formulate de CSM se referă la procedura numirii în funcție a procurorilor-șefi. Concret, procurorul-general și procurorii-șef ai DNA și DIICOT ar urma să fie numiți de președintele României, la propunerea CSM și cu avizul ministrului justiției. În prezent, propunerea este făcută de ministrul Justiției, iar CSM doar avizează.
Simetric, revocarea procurorilor-șefi ar trebui să fie făcută, în viziunea magistraților, de către președinte, la propunerea CSM, cu avizul ministrului Justiției.
Alte modificări propuse de magistrați:
- Avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 18 ani, care nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic, pot fi numiţi în funcţii vacante de judecător sau procuror la judecătoriile sau parchetele care funcţionează pe lângă acestea, stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii.
- Pentru promovarea judecătorilor și procurorilor în grad profesional, să nu fie, ca probă, și „evaluarea unor acte întocmite de candidați în ultimii 3 ani, inclusiv la instituțiile unde au fost detașați sau delegați”.
- La concursul sau examenul organizat în vederea numirilor în funcția de președinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel, pot participa doar judecătorii care au calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar şi nu au avut abateri de la codul deontologic în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.
- Vechime pentru procurorii-șefi (procuror-general, șefii DNA și DIICOT) să fie de minimum 18 ani, în loc de 15 ani, cât propuse MJ, sau de 10 ani, cât este în forma actuală a Statutului judecătorilor și procurorilor.
- Președintele României să nu poată refuza numirea procurorilor-șefi. În forma actuală (alin. 3 art. 54 din Legea nr. 303/2004), nemodificată de MJ, președintele poate refuza motivat, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.
- În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a modificărilor, să se desființeze instanțele militare, iar parchetele militare să se reorganizeze ca structuri în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor de pe lângă curțile de apel și parchetelor de pe lângă tribunale.
- Judecătorii și procurorii să beneficieze de pensie de serviciu înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, atâta timp cât au o vechime de cel puțin 25 de ani. Pensia ar urma să fie 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data stabilirii drepturilor de pensie.
- Judecătorii și procurorii să se poată pensiona și dacă au vechime cuprinsă între 20 și 25 de ani, caz în care cuantumul pensiei ar urma să se micșoreze cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechime.
- Membrii CSM să nu mai exercite activitate de procuror sau judecător.
Întregul document cu modificările propuse de CSM la legile justiției poate fi consultat AICI.