CSM analizează declarațiile PSD la adresa procurorilor

Judecătorii şi procurorii acuză puterea că pune cătuşe justiţiei. Consiliul Superior al Magistraturii decide astăzi ce replică îi dă preşedintelului PSD, care i-a ameninţat pe anchetatori la mitingul de luna trecută, organizat de social-democraţi în faţa Guvernului.

Consiliul Superior al Magistraturii discută, în şedinţa de astăzi, o cerere de apărare a independenţei sistemului judiciar, după ce peste o mie de magistraţi au sesizat Consiliul, invocând atacurile la adresa justiţiei din discursurile de la mitingul PSD, precum şi declaraţiile lui Liviu Dragnea, care spunea, referindu-se la plângerea formulată de Ludovic Orban împotriva premierului Viorica Dăncilă, că speră ca niciun procuror „să nu rişte atât de mult” să dea curs acestei „demenţe”, afirmând că „foarte mulţi procurori riscă să plătească greu”. Solicitarea a fost inclusă pe ordinea de zi a CSM din 14 iunie, dar discutarea ei a fost amânată la cererea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, care a spus că este o problemă foarte importantă, care nu trebuie discutată „la foc automat”, ci trebuie pregătită în prealabil.

Şedinţa CSM este a început la ora 13.00.

În 11 iunie, Forumul Judecătorilor din România a trimis Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) o cerere de apărare a independenţei sistemului judiciar faţă de „atacurile recente ale reprezentanţilor de seamă ai puterii legislative şi ai puterii executive”, după discursurile de la mitingul PSD, dar şi în urma declaraţiilor făcute în 10 iunie de Liviu Dragnea, la Antena 3.

„În condiţiile în care organizatorii mitingului desfăşurat la 9 iunie 2018 sunt persoane aflate în diverse proceduri judiciare penale, iar mesajele au vizat în mod expres justiţia, cu motivarea devoalată ca puterea politică să primeze asupra independenţei instituţiilor «nereformate», apelul la încetarea aşa-ziselor «abuzuri» reprezintă o formă de presiune asupra magistraţilor care au în lucru dosare penale, chiar în etapa deliberării, ceea ce constituie un precedent extrem de periculos, ce nu poate rămâne nesancţionat în condiţiile legii (...) Modalitatea de exprimare creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independenţa magistraţilor, cu consecinţa afectării imaginii sistemului de justiţie", se arată în documentul transmis CSM de către Forumul Judecătorilor din România.

De asemenea, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) au făcut un apel către „toate persoanele interesate" să conştientizeze că problemele din justiţie se rezolvă instituţional, prin proceduri legale, şi nu în stradă, numărând protestatarii pro sau contra unei teme care priveşte justiţia. Asociaţiile magistraţilor spun, de asemenea, că este inacceptabil că persoane care ocupă funcţii de conducere la vârful statului român să îşi folosească influenţa pentru a pune presiune asupra judecătorilor chemaţi să soluţioneze cauze în care aceştia sunt judecaţi.

Peste o mie de magistraţi au transmis apoi Consiliului Superior al Magistraturii o adresă în care spun că îşi însuşesc cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar formulată Forumul Judecătorilor în urma atacurilor la adresa justiţiei de la mitingul PSD şi în urma declaraţiilor lui Liviu Dragnea, iar ordinea de zi a şedinţei CSM din 14 iunie a fost suplimentată cu acest punct, însă au fost amânate dezbaterile, la propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

El a susţinut că este o problemă foarte importantă, care nu trebuie discutată „la foc automat”, ci trebuie pregătită în prealabil şi discutată într-o şedinţă ulterioară.

„Subsemnaţii, judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi auditori de justiţie, declarăm că ne însuşim în nume propriu cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar formulată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România. Apreciem necesară suplimentarea ordinii de zi a şedinţei plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 14 iunie 2018 cu prezenta cerere, şi solicităm să dispuneţi admiterea acesteia şi apărarea independenţei sistemului judiciar pusă grav în pericol de acţiunile concertate ale celorlalte două puteri ale statului, legislativă şi executivă”, se arată în cererea înaintată CSM şi semnată de peste o mie de magistraţi.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că cele două teme aduse în discuţie sunt extrem de importante şi „trebuiesc discutate şi decis la nivelul garantului independenţei justiţiei”.

„Procedural, eu vă spun că astăzi, când vorbim aici, nu am acea declaraţie făcută public, după cum nu am nici memoriul asociaţiilor profesionale semnat de cei 1.100 - 1.300 de magistraţi. Cărora trebuie să le răspundem, trebuie să dăm un răspuns argumentat. Şi procedural era ca şi eu, şi fiecare, să am acel discurs, să am acel memoriu, să am răgazul să mă uit pe afirmaţiile făcute, pe marginea cărora să îmi notez eventualele mele răspunsuri”, a arătat Toader în şedinţa din 14 iunie a plenului CSM.

Ministrul Justiţiei a mai susţinut că în ceea ce priveşte echilibrul puterilor în stat există „o tentaţie” a fiecăreia de „a se extinde”, iar drept dovadă stau conflictele de natură constituţională cu care a fost sesizată CCR, astfel că este necesară o discuţie „riguroasă” cu privire la declaraţiile unor politicieni la adresa justiţiei.

„Este o problemă foarte importantă, care trebuie dezbătută şi pregătită în prealabil. Astăzi s-a suplimentat ordinea de zi, fără să fi primit materialele în prealabil, pe baza cărora să ne putem exprima. Eu, probabil aţi văzut, am opinat că sunt - cele două probleme - cele mai importante de pe ordinea de zi, dar adăugate pe lista suplimentară şi ele trebuie analizate, dezbătute riguros, cu argumente, contraargumente. (...) Aici problema e de fond, este, până la urmă, o problemă de delimitare a puterilor statului. Trebuie să vedem şi într-o parte, şi în alta. Dacă discutăm de echilibrul celor trei puteri, să nu discutăm numai dintr-o anumită perspectivă, să discutăm dacă nu cumva din fiecare... şi asta e o realitate, există o tentaţie a puterii, indiscutabilă, o tentaţie a puterii de a se extinde. Uitaţi-vă la conflictele juridice de natură constituţională, cu care a fost sesizată Curtea. De fiecare dată, o putere a sesizat, a reclamat că cealaltă/celelalte puteri a intrat/au intrat în zona ei de competenţă”, a declarat Tudorel Toader.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a declarat în 10 iunie la Antena 3 că a fost „coordonat” şi este „o acţiune clară, comandă de la Iohannis” faptul că lui Daniel Horodniceanu i-a fost prelungit mandatul de procuror şef al DIICOT, interimar, în contextul în care preşedintele PNL, Ludovic Orban, a depus plângere penală împotriva premierului Viorica Dăncilă pentru înaltă trădare. Dragnea a afirmat că speră ca niciun procuror „să nu rişte atât de mult” să dea curs acestei „demenţe”, afirmând că „foarte mulţi procurori riscă să plătească greu”.

În urma declaraţiilor liderului PSD a reacţionat şi Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări pentru a stabili dacă a fost afectată independenţa sistemului judiciar.

Cristian Păun, profesor al ASE București, include ideea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții printre ”trăznăile” insuficient fundamentate. Economiștii de partid au ”idei crețe”, spune el.

„Un astfel de fond va gravita, ca și Compania Națională de Investiții, în jurul politicienilor. Indiferent dacă alegem sau nu un management privat, politicienii vor avea un cuvânt greu de spus. Într-o țară în care până și postul de femeie de serviciu dintr-o școală este politizat, m-aș mira să fie diferit acolo unde resurse importante vor fi redistribuite.

Mai mult, dacă ne uităm la insuccesul aproape total a managementului privat în companiile de stat îngrijorarea noastră ar trebui să fie și mai mare (a se vedea cazurile celebre de la Tarom sau CFR Marfă). Atâta timp cât managerii privați provin tot din siajul politicienilor vor executa ordinele acestora fără să crâcnească. În plus, evaluarea va veni tot pe filiera politicienilor deci obediența față de aceștia va fi una naturală. Consecința: o sumedenie de erori în alocarea resurselor (nu puține) va fi prezentă fără urmă de îndoială. Într-o țară coruptă cum este România crearea unui astfel de fond întărește puterea politicianului care va depune eforturi semnificative să controleze direct această ”vacă de muls””, a spus Păun.