CSM a admis cererea de apărare a reputației procurorului Lucian Papici

ACTUALIZARE 14.48. Plenul CSM a admis cererea lui Lucian Papici privind apărarea reputației profesionale. Decizia nu a fost luată cu unanimitate de voturi. Președintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, a anunțat, la finalul ședinței, că plenul a mai decis să se autosesizeze și să transmită Inspecției Judiciare o nouă sesizare prin care inspectorii sunt chemați să analizeze și alte declarații ale oamenilor politici referitoare la schimbarea procurorilor din conducerea DNA sunt de natură să aducă sau nu atingere asupra independenței justiției.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

ACTUALIZARE 11.17. Procurorul general, care care l-a demis pe Lucian Papici, nu este prezent la ședința CSM. În schimb, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a ajuns la sediul instituției. Cei doi sunt membri de drept ai forului magistraților.

ACTUALIZARE 10.20. În raportul aflat pe masa membrilor CSM, inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare au analizat declarațiile din ultimele zile și recomandă plenului să aibă o reacție de apărare a reputației lui Lucian Papici.

Consiliul Superior al Magistraturii discută astăzi cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de procurorul Lucian Papici, după ce a fost demis din funcţia de şef al Secţiei I din DNA.

Pe ordinea de zi a ședinței de plen de azi, la punctul 51, va fi dezbătut raportul Inspecţiei Judiciare având ca obiect cererea de apărare a reputaţiei profesionale formulată de procurorul Lucian Gheorghe Papici, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Traseul declarațiilor

Duminică după amiază au avut loc proteste, în București, față de revocarea procurorului Lucian Papici din fruntea secţiei întâi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu au avut un schimb de replici, la distanţă, declanşate de schimbarea procurorului Lucian Papici. Șeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost revocat, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu. Premierul a spus că procurorul, care instrumentase dosarul pentru fraude la referendum al vicepremierului Liviu Dragnea, era un procuror „băsist”. 

Copreședintele USL, liberalul Crin Antonescu, a spus, vineri, că este inacceptabilă atitudinea colegului de coaliție, premierul Victor Ponta, pe care l-a pus pe picior de egalitate cu adversarul său, președintelui Traian Băsescu, în ceea ce privește raportarea față de justiție.

Declarația liderului PNL a tulburat și mai mult relațiile și-așa tensionate din USL. Premierul a evitat să comenteze, dar purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, precum și președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, au taxat ieșirea partenerului de coaliție.

Situația a declanșat comentarii dinspre Bruxelles. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat, vineri, pentru Digi 24 că situaţia de la DNA va fi reflectată, ca de obicei, în următorul raport MCV, dar a menţionat că nu comentează numirile individuale.

La aceste semnale externe se adaugă reacțiile unor ambasade importante de la București, cum ar fi cea a Statelor Unite și cea a Olandei.

Precedente la CSM pentru apărarea independenței justiției în legătură cu dosarul referendumului

Lucian Papici este procurorul care a instrumentat dosarul referendumului, de anul trecut. În acest dosar, ieri a fost trimis în judecată actualul vicepremier Liviu Dragnea, care la acea vreme conducea campania pentru referendum, în calitate de secretar general al PSD.

În contextul crizei politice declanșate de acest scrutin, plenul CSM a decis, în 18 septembrie anul trecut, că declaraţiile făcute în spațiul public premierul Victor Ponta, de europarlamentarul PNL Ramona Mănescu, actualul ministru al Transporturilor, alături de alți lideri USL, respectiv deputații Mihai Voicu, respectiv Varujan Vosganian privitoare la activitatea procurorilor Parchetului General în „Dosarul referendumului”, „sunt de natură a aduce atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său şi, considerând întemeiată cererea de apărarea independenţei sistemului judiciar, a procedat la admiterea ei”.

Decizia fusese luată după ce, în 13 august, conducerea CSM a solicitat Inspecţiei Judiciare efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, ca urmare a prezentării în mass media a afirmaţiilor făcute Ramona Mănescu, în cadrul uni conferinţe de presă din 11 august 2012, precum şi a declaraţiilor publice ale unor reprezentanţi ai partidelor politice referitoare la activitatea PICCJ prin care s-ar fi indus ideea că justiţia este aservită politic sau, mai mult, controlată politic.

Europarlamentarul PNL a ceruse în 11 august CSM să se autosesizeze cu privire la cererea Parchetului General adresată Camerei Deputaților de ridicare a imunității lui Victor Paul Dobre, fostul minisitru delegat pentru Administrație, pentru a putea fi declanșată urmărirea penală pentru abuz în serviciu în dosarul referendumului.

În plus, Ramona Mănescu a declarat atunci că USL solicită CSM să se autosesizeze în cazul incerceptărilor convorbirilor lui Victor Paul Dobre şi Ioan Rus, fost ministru al Internelor, care ar fi fost făcute ilegal, menţionând că în Parlament USL nu va accepta solicitarea Parchetului General privindu-l pe Dobre.

„Unul dintre aceste mijloace de presiune pare să fie astăzi Parchetul General, foarte apropiat domnului Traian Băsescu şi foarte drag preşedintelui suspendat, prin sesizarea pe care a adresat-o Parlamentului şi publicarea in extenso a convorbirilor telefonice dintre miniştri ai Guvernului României, dintre care unul membru CSAT, şi care conform legii ar fi trebuit avertizat asupra înregistrărilor convorbirilor lui”, a afirmat europarlamentarul PNL, potrivit Mediafax.

Ramona Mănescu a calificat atunci solicitarea Parchetului drept „un abuz” şi a mai susţinut că România s-ar fi întors „în anii '50 ai proceselor politice”. „Indiferent ce motivaţie au însă înregistrările, publicarea lor este însă o jalnică diversiune stalinistă pentru a şantaja şi denigra instituţiile statului”, a susţinut europarlamentatul PNL.

„USL solicită CSM să se autosesizeze urgent în raport cu acest demers al Parchetului General, demers în care Parchetul devine un arbitru politic într-o criză constituţională”, a declarat europarlamentarul PNL.

Declarațiile Ramonei Mănescu veneau după ce Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre care alături de secretarul de stat Ioan Căbulea au înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători în cazul referendumului pentru demiterea președintelui.