Procurorul general Alex Florenţa a anunţat miercuri, în discursul de prezentare a raportului de activitate al Ministerului Public pe anul 2023, că parchetele înregistrează un minim istoric de 69% în ceea ce priveşte gradul de ocupare a schemei de personal, numai anul trecut ieşind la pensie 165 de procurori, în contextul modificărilor legislative şi discuţiilor din spaţiul public privind salarizarea personalului din justiţie, informează Agerpres.
"În ceea ce priveşte resursele umane, anul 2023 a fost caracterizat de acutizarea deficitului de personal, astfel că s-a ajuns ca, la finalul 2023, gradul de ocupare a schemei de procurori la nivelul Ministerului Public să scadă la un minim istoric de 69,22%”, a declarat Alex Florenţa, în discursul de prezentare a raportului de activitate al Ministerului Public pe anul 2023.
Acesta a subliniat situația dramatică de la unele parchete care investighează infracțiuni grave.
Parchetele superioare care investighează infracțiuni grave sunt cele mai afectate
„Se remarcă, totodată, o acutizare a acestei situaţii şi la nivelul unor parchete superioare, cu competenţe directe în investigarea unor infracţiuni grave (omor, evaziune fiscală, spălare de bani, corupţie). De remarcat, sub acest aspect, că în prezent doar 10 unităţi de parchet dintr-un total de 235 funcţionează cu schema de procurori completă”, a spus procurorul general.
„Situaţia se prezintă similar şi în ceea ce priveşte funcţiile de conducere unde, dintr-un total de 655 de funcţii la nivelul Ministerului Public (inclusiv DNA şi DIICOT), la finalul anului 2023, un număr de 370 de funcţii erau vacante, ceea ce reprezintă un procent de 56%", a mai spus Florența.
El a subliniat că o situaţie aparte a reprezentat-o şi gradul de ocupare a posturilor de procuror la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ajuns în cursul anului 2023 la un procent de 39,58%, pe fondul mai multor cauze: pe de o parte, modificările legislative care au generat pensionări masive, iar pe de altă parte, lipsa motivaţiei procurorilor de a accesa oportunităţile de promovare sau transfer.
În 2023 s-au pensionat 165 de procurori
În ceea ce priveşte motivele care au dus la această situaţie, Florenţa a enumerat mai mulţi factori:
- factori extrinseci sistemului judiciar, dintre care se evidenţiază: modificările legislative efectuate sau preconizat a fi efectuate, discuţiile purtate în spaţiul public cu privire la salarizarea personalului din justiţie şi la modificarea condiţiilor de pensionare; bugetul parchetelor şi eforturile inter-instituţionale considerabile pentru asigurarea resurselor materiale necesare bunei funcţionări a Ministerului Public;
- factori intrinseci sistemului judiciar: pensionările ridicate, care au avut loc pe fondul modificărilor legislative preconizate vizând condiţiile de pensionare ale magistraţilor;
- admiterea de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a cererilor de numire în funcţia de judecător a unui număr considerabil de procurori;
"Uneori, modul de soluţionare a acestor cereri nu a ţinut cont, de o manieră obiectivă, de nevoile reale de funcţionare a unităţilor de parchet de unde proveneau respectivii procurori, ceea ce a dus la o acutizare a problemelor de personal. Astfel, în cursul anului 2023, au fost numiţi în funcţia de judecător un număr de 29 de procurori", a explicat Florenţa.
Absorbţia scăzută de noi procurori, prin modalităţile specifice de intrare în magistratură, este un aspect care a făcut imposibilă înlocuirea resursei umane care a părăsit sistemul, spune Florența.
În 2023 au intrat în sistem doar 40 procurori
În raport, procurorul general a enumerat câteva soluţii pentru remedierea situaţiei privind deficitul de personal existent la nivelul Ministerului Public.
Soluţii externe care implică cooperarea inter-instituţională:
- dinamizarea procesului de intrare în profesie de noi procurori, prin organizarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a concursurilor necesare, în acord cu nevoile identificate la nivelul Ministerului Public;
- evitarea organizării de noi concursuri de promovare pe loc, chiar şi ulterior anului 2026, până la stabilizarea schemelor de personal la unităţile de parchet ierarhic superioare;
- asigurarea unei stabilităţi legislative în privinţa legilor de organizare a sistemului judiciar, care să estompeze îngrijorările privind posibile schimbări legate de statutul profesional.
Ce soluții a prezentat procurorul general
În raportul de activitate, prezentat miercuri de procurorul general, sunt precizate următoarele soluții:
- utilizarea mai eficientă a instituţiei delegării şi asigurarea unui just echilibru între nevoile de personal ale unităţilor de parchet şi cele ale structurilor specializate;
- promovarea unor modificări legislative care să permită, în anumite condiţii, suspendarea temporară a activităţii unităţilor de parchet de pe lângă judecătorii unde se înregistrează imposibilitatea ocupării posturilor de procuror de o perioadă lungă de timp;
- finalizarea în cursul anului 2024 a unui proiect de act normativ, care să poată fi înaintat Ministerului Justiţiei şi prezentarea în spaţiul public a argumentelor care stau la baza unui atare proiect, referitor la necesitatea reorganizării parchetelor de pe lângă judecătorii.
În prezent, există 176 de parchete de pe lângă judecătorii, fiind întâlnite situaţii anormale ca pe o distanţă de sub 60 de km să funcţioneze 3 astfel de parchete.
Florența recomandă parchetul unic ca soluție la criza de personal
"Numărul mare de parchete locale generează, pe de o parte, o problemă acută de asigurare a ocupării schemei de personal şi de stabilizare a procurorilor, iar pe de altă parte, dificultăţi logistice majore, legate de necesitatea asigurării unor sedii adecvate activităţii unităţilor de parchet şi resurse materiale sporite”, a subliniat procurorul general.
Acesta spune că „soluţia parchetului unic ar crea premisele pentru echilibrarea volumului de activitate, alocarea justă, pe criterii obiective, a resurselor materiale şi umane, precum şi reducerea numărului funcţiilor de conducere şi asigurarea corelativă a conţinutului managerial al celor existente”.
„Măsura propusă s-ar încadra în trendul european, de scădere a numărului instanţelor şi parchetelor şi de concentrarea a resurselor. Pentru a nu afecta principiul stabilităţii de care se bucură procurorii, va avea loc o mutare a lucrărilor şi dosarelor penale, iar nu a personalului, care se va bucura de aceleaşi drepturi ca în legislaţia actuală", menționează procurorul general.
Editor : M.I.
