Deţinuţii politic sunt nemulţmiţi de modul în care decurg procesele împotriva foştilor ofiţeri comunişti. Tragerea la răspundere a celor care i-au torturat în închisori este tradivă, spune fostul deţinut politic Octav Bjoza. El susţine că statul a evitat timp de 27 de ani să-i aducă în faţa justiţiei pe comuniştii care au ucis oameni nevinovaţi în lagăre şi închisori. Mai mult, le-a oferit pensii care depăşesc 1000 de euro pe lună. Parchetul General a redeschis acum trei ani dosarele morţii a peste 1000 de persoane din elita politică, economică şi culturală românească. Investigaţile merg greu, mai ales că mulţi dintre cei vinovaţi au murit.
În România, foştii deţinuţi politic primesc de la stat 400 de lei lunar pentru fiecare an petrecut în detenţie. Cei care au fost persecutaţi de regimul comunist spun că banii nu compensează suferinţele prin care au trecut. Ar fi aşteptat tragerea la răspundere a celor vinovaţi pentru ceea ce au îndurat în lagăre de muncă şi închisori.
„Sunt foarte tradiv puse pe rol. Acest lucru trebuia făcut la începutul anilor 90. Ei au fost lăsaţi să beneficieze de aceste pensii imense faţă de ale noastre. Noi nu am putut promova la serviciu, noi nu am avut vechime”, arată Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici.
832 de personalităţi politice marcante, 672 de economişti, 221 de istorici şi profesori au fost ucişi de comunişti. Statistica nu este însă completă, sute de oameni obşinuiţi au fost omorâţi şi îngropaţi în păduri.
În noiembrie 2014, Curtea Miltiară de Apel a dat undă verde pentru redeschiderea investigaţiilor. Deţinuţii politic spun că nici acum nu şi-au recuperat bunurile confiscate de comunişti.
„Câtă neruşinare! Tu, stat român care ni le-ai luat cu japca, trebuia sa vii şi să ne repui în drepturi, nu să ne mai trimiţi prin tribunale. Am colegi care s-au judecat cinci, zece ani şi n-au câştigat nimic”, spune Octav Bjoza.
Abia la o distanţă de peste două decenii de la căderea comunismului, procurorii au reuşit să condamne doi şefi de închisori comuniste. Fiecare a primit câte 20 de ani de închisoare.
„Nu a existat o voinţă judecătorească. Cel care era chemat să pună în aplicare legea nu a luată în seamă”, explica în noiembrie 2014 Radu Preda, președintele executiv al IICCMER.
România a eşuat şi în a avea o lege care să le interzică celor care au făcut parte din regimul opresiv comunist să mai facă parte din viaţa publică post-decembristă. Au fost tentative, dar s-au blocat la Curtea Constituţională.