Milionarul Remus Truică şi Paul al României şi-au aflat pedepsele în primă instanţă în dosarul Ferma Băneasa. Cei doi au fost condamnaţi la patru ani de închisoare cu executare, respectiv trei ani de închisoare cu suspendare.
Decizia Curţii de Apel Braşov nu este definitivă.
În acest dosar Dan Andronic, Benjamin Steinmetz, Tal Silberstein, Moshe Agavi, avocatul Robert Roșu, Lucian Mateescu și Marius Marcovici au fost achitați, potrivit deciziei instanţei.
Judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au mai dispus confiscarea a zeci de mii de metri pătraţi de teren aflaţi pe numele lui Remus Truică sau în proprietatea firmei acestuia, precum şi confiscarea sumei de 4 milioane de euro de la Paul al României.
Citeşte şi DNA: Nume grele în dosarul retrocedărilor. Remus Truică cerea comisioane între 50% şi 80% din valoarea bunurilor
La Institutul de Cercetare a Plantelor se fac studii doar din birou. Terenurile au ajuns la dezvoltatori imobiliari controversați
Povestea retrocedărilor ilegale de la Ferma Băneasa
Remus Truică, Dan Andronic și un fost consilier al lui C.P. Tăriceanu au fost reținuți
Pe 18 mai 2016, Remus Truică, Paul Philippe al României, Dan Andronic precum şi oamenii de afaceri Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost trimişi în judecată de DNA în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov.
Omul de afaceri Remus Truică a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, alături de Paul Philippe al României, acuzat de cumpărare de influenţă, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, ambii fiind cercetaţi în arest la domiciliu. În aceeaşi cauză au fost trimişi în judecată Dan Andronic, consultant politic şi jurnalist, acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă, Marius Marcovici, administrator al unei firme şi fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, suspectat de constituirea unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, Lucian Mateescu, cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă, Gheorghe Sin, la data faptelor secretar general al Academiei de Ştiinţe Agricole din România, suspectat de complicitate la abuz în serviciu şi Nicolae Dima, la data faptelor secretar al Localităţii Snagov, acuzat de abuz în serviciu.
Avocatul Robet Roşu, cercetat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu şi oamenii de afaceri străini Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Moshe Agavi au fost trimişi în faţa judecătorilor fără a exista măsuri preventive pe numele lor.
"Acuzaţiile reţinute în sarcina inculpaţilor vizează infracţiuni comise în perioada 2006 -2013 în diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), în interesul obţinerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de inculpatul Al României Paul Philippe" anunţau procurorii într-un comunicat de presă.
Acuzaţiile pe care le aduc procurorii DNA:
„Începând cu luna noiembrie 2006, inculpatul Truică Remus, Roșu Robert Mihăiţă și alte persoane au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de o persoană interesată, prin oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi, instigarea şi complicitatea la săvârşirea, de către aceste persoane, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare, traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici.
Inculpații Andronic Dan, Marcovici Marius Andrei şi Mateescu Lucian au aderat la grupul infracţional: primii doi în anul 2007, ultimul în anul 2011.
De la data constituirii, membrii grupului au fost permanent implicaţi în activitatea infracţională şi s-au informat reciproc, direct sau indirect, asupra evoluţiei şi realizării interesului urmărit prin faptele comise, stabilind de comun acord strategia de urmat şi găsind împreună soluţiile cele mai economice pentru grup. De asemenea, membrii grupului au păstrat în permanenţă contactul cu persoana cumpărătoare de influenţă, dându-i de fiecare dată asigurări asupra succesului demersului infracţional.
Rolul inculpatului Truică Remus în cadrul grupului a fost esenţial, în sensul că persoana, reputaţia şi susţinerile acestuia au fost determinante în convingerea persoanei interesate pentru cumpărarea influenţei. Pe de altă parte, inculpatul Truică Remus a prezentat „afacerea” celorlalți membri ai grupului, hotărând împreună cu aceştia să se implice în realizarea demersului infracţional, singura cale în obţinerea bunurilor pe care persoana interesată le revendica în mod nelegal. De asemenea, aacţionat ca mandatar al unei societăți comerciale în actele întocmite cu cumpărătorul de influență, s-a întâlnit în mod repetat cu acesta pentru a discuta stadiul demersurilor întreprinse, a negociat cu aceştia în interesul grupului, a discutat cu inculpatul Roşu Robert, avocat, pentru întocmirea documentelor necesare creării aparenţei de legalitate, s-a prezentat în faţa autorităţilor în numele cumpărătorului de influență, a discutat cu notari şi avocaţi pentru întocmirea de înscrisuri necesare revendicărilor, şi-a traficat influenţa în mod real şi a corupt funcţionari pentru atingerea scopului urmărit.
În acest context, începând cu anul 2006 i-a promis cumpărătorului de influență că poate să îi recupereze averea revendicată nelegal, pretinzând că are relaţii în lumea politică şi în justiţie la cel mai înalt nivel (consilier al primului ministru, serviciile unei firme de avocatură de top, prin care influenţa poate ajunge chiar la ÎCCJ), cerând în schimb o parte considerabilă din această avere, atât pentru el cât şi pentru membrii grupului, între 50% – 80% din fiecare bun care va fi obţinut.
În realizarea scopului grupului, inculpatul Truică Remus împreună cu ceilalţi membrii a grupului şi cu cumpărătorul de influenţă au ascuns apoi natura ilicită a înţelegerii prin încheierea, la data de 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între cumpărătorul de influenţă şi o societate comercială reprezentată de Truică Remus. În concret, acest contract redactat de inculpatul Roşu Robert prevede că persoana cumpătătoare de influență, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi „Ferma Băneasa”, teren în suprafaţă de 28,63 ha). Societatea comercială reprezentată de Truică Remus se obligă să plătească, în anumite condiţii, o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, inculpatul Truică Remus a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei bunurilor retrocedate.
Printre bunurile pretinse cumpărătorul de influență s-a numărat şi Ferma Băneasa pentru care a depus o notificare în anul 2002, fără ca până la preluarea „afacerii” de către acest grup infracțional să se primească vreun răspuns.
În cursul anului 2008, ca urmare a notificării susmenţionate având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor București, inculpatul Truică Remus, a acționat în aşa fel încât, prin intermediul unor persoane, să îi determine pe membrii consiliului de administraţie al institutului să aprobe, în mod vădit nelegal, solicitarea cumpărătorului de influență. Ulterior, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 s-a dispus, cu încălcarea dispoziţiilor din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, în aceeaşi zi, 26.09.2008, fiind încheiat un protocol de predare – preluare. Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii.
Prin această activitate infracțională s-a cauzat un prejudiciu în dauna statului român de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă totodată folos necuvenit pentru cumpărătorul de influență, Truică Remus şi asociaţii acestuia în grupul infracţional.
Pentru a obţine acest bun imobil, Truică Remus l-a convins pe directorul institutului să sprijine această solicitare, deşi documentaţia depusă era incompletă, expertiza era efectuată formal, oferindu-i în schimb foloase necuvenite constând în plata unei excursii în străinătate pentru patru persoane”.
