Comisia specială pentru legile justiţiei dă undă verde raportului privind Statutul Magistraţilor

Data actualizării: 18.12.2017 23:36 Data publicării: 18.12.2017 21:55

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a dat, luni seara, undă verde raportului la Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor care va intra, cel mai probabil, marţi în dezbaterea Senatului, cameră decizională în acest sens. Au votat în "pentru" 12 parlamentari, 6 împotrivă şi unul s-a abţinut.

Parlamentarii au adus o serie de modificări formei proiectului adoptat de Camera Deputaţilor.

Printre aceste modificări se află un amendament conform căruia preşedintele României "poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la la alin) 1, - şefii de parchete -, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului" în condiţiile în care forma în vigoare nu prevede de câte ori poate şeful statului refuza o propunere pentru şefii de parchete. Este vorba despre procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii. Amendamentul aparţine PSD-ALDE.

Comisia a mai adoptat un amendament al PSD prin care s-a eliminat proba scrisă de la promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit noilor reglementări, proba pe care candidatul o va susţine în faţa Secţiei de judecători a CSM este un interviu.

Parlamentarii au adoptat şi un amendament al senatorului PSD Şerban Nicolae potrivit căruia informaţiile referitoare la magistraţi, cooperarea între instituţii, procedurile judiciare constituie informaţii de interes public, cu excepţia celor pentru care legea prevede caracter nepublic.

"Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi procedurile judiciare constituie informaţii de interes public, cu excepţia celor pentru care legea prevede caracterul nepublic", arată amendamentul aprobat în comisia specială la Statutul judecătorilor şi procurorilor.

A fost modificat astfel textul adoptat de plenul Camerei Deputaţilor care prevedea că, "prin derogare de la orice alte legi ori prevederi, informaţiile, deciziile, hotărârile, protocoalele, ordinele şi orice alte acte emise sau co-semnate de CSAT sau un serviciu de informaţii care privesc sau au legătură cu justiţia sunt informaţii de interes public".

Un alt amendament stabileşte ca soluţiile adoptate de un procuror să poată fi infirmate de procurorul ierarhic superior, "dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice".

La articolul 23 s-a introdus un nou alineat, cu următorul cuprins: "Judecătorii şi procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate". Amendamentul a aparţinut PSD.

Hotărârile Secţiilor pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare fără parcurgerea procedurii prealabile, au mai decis luni parlamentarii Comisiei speciale pentru legile Justiţiei.

De asemenea, senatorii şi deputaţii comisiei au adoptat un amendament al AMR şi UNJR, preluat de PSD şi ALDE, conform căruia "hotărârile secţiilor pot fi atacate cu recurs la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea Curţii de Apel este definitivă".

În prezent, hotărârile secţiilor pot fi atacate la plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţă de judecată, sunt definitive şi irevocabile.

Parlamentarii au mai adoptat introducerea unor alineate noi, la articolul 82, preluate ca amendamente de UDMR.

Conform primului dintre acestea, "dacă prin aplicarea alin.(2) ar rezulta două pensii speciale, atunci magistratul trebuie să aleagă dintre ele, iar până la împlinirea vârstei de 65 de ani pensia nu poate fi cumulată cu salariul".

Potrivit celui de-al doilea alineat, pensiile speciale prevăzute art. 81 respectiv art. 82 nu pot fi cumulate cu alte pensii/indemnizaţii speciale/de serviciu.

UDMR motivează aceste modificări prin dorinţa de a preveni cumularea mai multe pensii speciale, "respectiv posibilitatea ca înainte de vârsta generală de pensionare magistratul, care are dreptul să se pensioneze la o vârstă sub aceasta şi să îşi continue activitatea, să cumuleze salariul cu pensia specială, ceea ce în alte situaţii este interzisă".

Totodată, membrii Comisiei speciale pentru legile Justiţiei au decis, luni, că răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă, penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Parlamentarii au mai decis că nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror. Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva Ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult şase luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

Potrivit unui alt amendament, în termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin. 4, Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei-credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe de altă parte, parlamentarii din comisie au respins mai multe amendamente depuse de USR, printre care şi cel referitor la eliminarea separării carierei judecătorului de procuror.
Amendamentele aduse la proiectul Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor urmează să fie supuse votului plenului Senatului.