Codul administrativ, contestat la Curtea Constituţională

Parlamentarii USR, alături de parlamentari ai PNL, PMP şi neafiliaţi, au depus miercuri o sesizare la Curtea Constituţională cu privire la proiectul de lege privind elaborarea Codului administrativ, a anunţat președintele USR, Dan Barna. Semnatarii sesizării arată că acordarea pensiilor speciale pentru aleşii locali reprezintă motive de neconstituţionalitate, după ce alte două demersuri de acest fel au fost respinse prin alte decizii date de către Curte.

„Am reuşit astăzi (miercuri - n.r.) să depunem contestaţia la CCR împotriva Codului administrativ. Este un Cod care duce România în feudalism şi ne bucurăm că am reuşit să strângem cele 50 de semnături necesare. În primul rând, (am atacat la CCR - n.r.) chestia pensiilor speciale şi suntem foarte optimişti asupra rezultatului pe care îl vom avea. Pensiile speciale au fost deja respinse de două ori prin alte decizii date de către CCR şi faptul că au fost reintroduse în acest Cod administrativ, într-o încercare disperată a PSD de a impune această modificare, este clar motiv de neconstituţionalitate. Mai este apoi un element legat de componenţa membrilor consiliilor locale care, în forma aceasta a Codului pare că, dacă toţi îşi dau demisia, vor fi înlocuiţi fără să se organizeze alegeri, ceea ce este clar în afara Constituţiei”, a anunţat Dan Barna la finalul şedinţei de Birou Naţional al USR, potrivit News.ro.

El a mai spus că sesizarea la CCR a fost semnată şi de parlamentari ai PNL, PMP şi neafiliaţi.

Proiectul de lege privind Codul administrativ a fost adoptat luni de Camera Deputaţilor, cu 175 de voturi "pentru", 33 de voturi "împotrivă" şi 15 abţineri, Proiectul prevede, printre altele, ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate şi, de asemenea, că pot avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială. Opoziţia a criticat proiectul legislativ, acuzând “destructurarea funcţiei publice” şi spune că îl va ataca la Curtea Constituţională, în timp ce PSD susţine că proiectul este dorinţa coaliţiei de a eficientiza administraţia.

Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ, condusă de către deputatul PSD Marcel Ciolacu, a dat, la începutul lunii iunie, raport favorabil asupra tuturor modificărilor aduse. Membrii PSD, PNL, ALDE şi UDMR au votat în favoarea modificărilor, în timp ce USR s-a abţinut de la vot.

„Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în amendamentul adoptat de Comisie.

O altă modificare le permite aleşilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

De asemenea, potrivit propunerii, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la al. 1 se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0.40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.