Codruţa Kovesi, despre decizia CCR privind interceptările: Vor fi consecinţe. Astfel de decizii au influenţă în sistemul judiciar
Laura Codruţa Kovesi a răspuns astfel întrebărilor jurnaliştilor în legătură cu impactul pe care decizia CCR ar urma să o aibă asupra sistemului judiciar.
Procurorul DNA a afirmat că nu poate comenta această decizie întrucât nu a fost publicată încă motivarea, dar a precizat că „vor fi anumite consecinţe”, al căror impact urmeată să fie evaluat după apariţia explicaţiilor jduecătorilor constituţionali.
„Nu o pot comenta (decizia – n.r.) pentru că nu am văzut motivarea, dar în orice caz în care CCR admite ca fiind neconstituţionale anumite dispoziţii, astfel de decizii au influenţă în sistemul judiciar pentru că, din momentul în care decizia este publicată, dispoziţia respectivă nu mai poate fi folosită în sistemul judiciar, deci vor fi anumite consecinţe. Impactul lor o să îl evaluăm în momentul în care o să avem motivarea.
În cadrul DNA noi avem un serviciu tehnic prin care procedăm la punerea în executare a autorizaţiilor de interceptare, este posibil ca în urma motivării acestei decizii să fim nevoiţi să extindem numărul persoanelor care lucrează în acest serviciu şi să întărim serviciul tehnic pentru că am avut situaţii în care am lucrat şi cu alte instituţii pentru punerea în aplicare a acestor autorizaţii. Din momentul în care această decizie ar intra în vigoare ar trebui ca toate autorizaţiile să fie puse în aplicare prin serviciul tehnic, ceea ce înseamnă că trebuie să-l întărim”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.
Întrebată dacă o astfel de decizie ar avea drept consecinţă iniţierea unor cereri de revizuire în sentinţele irevocabile date în dosarele penale, Kovesi a afirmat că va putea face comentarii după publicarea în Monitorul Oficial a motivării deciziei CCR din 16 februarie.
Noul Cod de procedură penală prevede la articolul 453, litera f) că este caz de revizuire atunci când „hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate”.
Decizia Curţii Constituţionale din 16 februarie:
Curtea Constituţională a decis în 16 februarie că o parte a unui articol din Codul de procedură penală care se referă la interceptarea suspecţilor nu respectă legea fundamentală. Este vorba despre prevederea care permitea, de exemplu, Serviciului Român de Informaţii să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora există suspiciuni de încălcarea a legii.
Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituționalitate prevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului".
Judecătorii Curţii consideră că articolul de lege nu este suficient de clar pentru că nu sunt nominalizate instituţiile care pot să facă aceste interceptări. Acum, în articol se foloseşte sintagma „alte organe specializate ale statului”.
Curtea Constituţională vorbeşte chiar şi de o încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Dacă Parlamentul nu va modifica urgent acest articol, atunci serviciile secrete nu vor mai putea face interceptări la solicitarea magistraţilor.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma "ori de alte organe specializate ale statului" din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate”, se precizează într-un comunicat al CCR.
Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarității, preciziei și predictibilității, întrucât "nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor".
Decizia este definitivă și general obligatorie și se va comunica Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat CCR, respectiv Tribunalului București — Secția I Penală.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
