Judecătoarea Corina Corbu, singurul magistrat care şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), a susținut joi interviul în faţa membrilor Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Magistrații au validat-o pentru această funcție.
UPDATE 15.18. Corina Corbu a fost validată pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Ea își va prelua funcția în septembrie, când se încheie mandatul actualei șefe a ÎCCJ, Cristina Tarcea.
UPDATE 10.50. Corina Corbu a declarat, în interviul de la CSM, că au existat dificultăți în comunicarea Instanței Supreme cu celelalte instanțe de judecată, dar și cu anumite instituții, ceea ce a imprimat un grad de lentoare.
"Au existat anumite dificultăți, spun eu, în comunicarea Înaltei Curți atât în interiorul instanței, cât și în exterior. Au fost sesizate și anumite dificultăți și în colaborarea Înaltei Curți atât cu instanțele de judecată și, uneori, și cu anumite instituții. Toate aceste aspecte, în opinia mea, au imprimat un anumit grad de lentoare procesului de modernizare al Instanței Supreme, însă am considerat că acest lucru se datorează într-un fel sau altul și nu aș personaliza, pur și simplu așa a fost conjunctura, acestea au fost provocările, astea sunt rezultatele", a declarat Corina Corbu.
Judecătorul a evidențiat ca dificultăți la nivelul activității Înaltei Curți de Casație și Justiție și volumul excesiv de muncă, întârzieri, lipsa unor aplicații informatice, dificultăți în comunicare și cu instanțele de judecată. Corina Corbu a reiterat problema sediului Instanței Supreme.
"Am avut în vedere ultimul raport dat publicității de Comisia Europeană: resursele umane inadecvate, cele materiale, sediul ÎCCJ e o problemă veche, dar mereu actuală, făra rezolvarea acestei probleme, nu putem face treabă. Președintele e cel care trebuie să imprime principalele direcții ale ÎCCJ, președintele trebuie să propună direcțiile aplicabile oricărei secții. Trebuie să se asigure că toate deciziile sunt acceptate în mod corect, uneori lucrurile au fost trimise într-un mod cu tensiuni. Președintele e cel care trebuie să asculte și să valorifice resursele umane, experiență profundă. Eu cred că toate cele 4 secții trebuie să-și desfășoare activitatea într-un sediu nou, comunicarea între judecătorii celor 4 secții trebuie să fie una reală. Deși a fost pe agenda conducerii ÎCCJ, cred că ar trebui să se găsească o rezolvare. E o problema de 20 de ani asta cu mutatul, acest sediul impropriu a condus la deteriorarea actului de justiție", a completat judecătorul.
Potrivit unui anunţ al CSM, interviul constă în susţinerea unui plan managerial, verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare - vizând în esenţă capacitatea de organizare; rapiditatea în luarea deciziilor; rezistenţa la stres; autoperfecţionarea; capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung.
Corina Corbu, în prezent preşedinte al Secţiei de contencios de la ICCJ, este singurul candidat la şefia Instanţei supreme, după ce Cristina Tarcea a anunţat că nu mai doreşte un nou mandat.
Tarcea declara la începutul lunii iulie că şefa CSM, Lia Savonea, "tânjeşte de mult" la revocarea conducerii Instanţei supreme, pentru a numi în loc persoane "mai puţin predispuse la independenţă".
În iulie 2014, Corina Corbu a fost trimisă în judecată de DNA, alături de alţi magistraţi de la Instanţa supremă, printre care şi Gabriela Bîrsan, fiind acuzată de complicitate la favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată definitiv în mai 2018, alături de toţi inculpaţii din dosar.
În martie 2019, un complet de cinci judecători a decis că fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi nu a săvârşit abatere disciplinară când şi-a desemnat consiliera, judecătoarea Dana Tiţian, să efectueze un control la structurile DNA din Suceava şi Iaşi. Doi magistraţi din complet, Corina Corbu şi Maria Hrudei, au făcut opinie separată, în sensul admiterii acţiunii disciplinare şi sancţionării lui Kovesi cu avertisment.
Este pentru prima oară când decizia desemnării conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) este luată de Secția de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, președintele României fiind exclus din procedură.
Articolul 53 din legea Legea nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede că:
"(1) Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani.
(2) Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(3) Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.
(4) Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă.
(5) Revocarea din funcție a președintelui, vicepreședinților și președinților de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător".
surse: Mediafax, Agerpres, Digi24
