CCR sesizează Comisia de la Veneția și acuză „atacuri virulente”

CCR a decis sesizarea Comisiei de la Veneția din cauza „atacurilor virulente la adresa instituției”, prin care reprezentanți ai unor instituții și partide „au discreditat și delegitimat autoritatea” Curții.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Comunicatul CCR;

„Plenul Curții Constituționale a României, întrunit la data de 5 mai 2018 (5 iunie, 2018, n.r), a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezența tuturor membrilor săi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și a Președintelui Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile virulente declanșate împotriva Curții Constituționale, prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului - garantul supremației Constituției - fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populației și Președintelui statului să nu respecte și să nu pună în aplicare Decizia Curții Constituționale nr.538 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curții Constituționale a considerat că aceste acțiuni sunt de natură să pună în pericol democrația, statul de drept și funcționarea justiției constituționale”.

Comunicatul vine la o săptămână după ce Curtea a decis că a existat un conflict de natură constituțională între președinte și Guvern, în ceea ce privește procedura de revocare a procurorului-șef al DNA. Mai mult, în comunicatul de presă prin care anunța această decizie, judecătorii arătau că președintele „urmează să emită” decretul de revocare a șefei DNA.

Mai mulți politicieni din opoziție i-au sugerat preşedintelui să nu o revoce pe Laura Codruţa Kovesi de la şefia DNA şi i-au propus diferite variante, inclusiv cea a unui referendum, în timp ce politicienii de la putere au spus că șeful statului are o singură soluție: să respecte Constituția.

În prima declarație făcută pe acest subiect de la publicarea comunicatului CCR din 30 mai, Klaus Iohannis a spus că „o decizie CCR nu poate fi discutată prin referendum” și că așteaptă motivarea Curții: „O vom citi până o înţelegem sau până înţelegem ceva din ea, după care voi comunica ce trebuie făcut sau ce voi face eu mai exact”.

Întrebat dacă ia în calcul să dea curs deciziei CCR, președintele Klaus Iohannis a declarat:„Eu iau în calcul să respect statul de drept din România, să-l întăresc, să am grijă atâta cât pot să rămână procurorii independenţi, cu respectarea evident a Constituţiei. (Veți organiza un referendum? n.r. ) O decizie a CCR nu poate fi discutată prin referendum. Nesubordonarea procurorilor este foarte bine ancorată în justiție și nu trebuie supus unei consultări populare. Dacă va fi nevoie, putem să convocăm un referendum, dar sunt riscuri. După ce avem motivarea Curții, o citim până o înțelegem și apoi decidem.”