CCR a admis marți o excepţie de neconstituţionalitate privind o prevedere din Codul de procedură penală, legată de folosirea interceptărilor în procesele penale. În urma acesteia, SRI nu mai poate sesiza procurorii cu interceptari pe mandate de siguranță națională. Sunt, astfel, puse în discuție și dosarele de crimă organizată, trafic de droguri, trafic de persoane sau criminalitate cibernetică, au explicat specialiștii pentru Digi24.ro.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în dosarul fostului președinte al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, care a fost condamnat luni la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în primă instanță.
Este vorba despre art.139 alin.(3) din Codul de procedură penală, care prevede că „înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege” și despre art. 11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991, potrivit căruia „informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate (...) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni”.
CCR a decis că dispoziţiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”.
Pe de altă parte, CCR a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României.
Decizia CCR lasă SRI practic fără obiect de activitate, având în vedere că nu va mai putea sesiza parchetele în legătură cu infracțiunile constatate în timpul cercetărilor pe care le face în baza Legii siguranței naționale.
Avocatul Elenina Nicuț a explicat pentru Digi24.ro că decizia CCR va afecta nu doar dosare de corupție, precum cele în care sunt implicați lideri ai PSD, ci și cele de crimă organizată, terorism și altele.
„Va afecta tot, orice materie penală care presupune supraveghere tehnică”, a spus Elenina Nicuț.
Conform legii, SRI este obligat să sesizeze organele penale dacă în timpul unei supravegheri tehnice obține informații legate de săvârșirea unei infracțiuni. Mandatele de siguranță națională vizează nu doar cazuri de corupție, ci și crimă organizată, trafic de droguri, cybercrime, terorism, infracționalitate economică etc.
Prin decizia CCR, SRI nu mai poate pune la dispoziția procurorilor probele obținute. Serviciul de Informații va putea doar să comunice organelor penale ce a descoperit și procurorii să înceapă propria anchetă, fără să ia în considerare probele obținute de SRI.
Ceea ce a făcut CCR marți a încercat să obțină Liviu Dragnea cu modificările aduse legilor justiției și codurilor penale, argumentând la vremea respectivă liderii PSD că SRI face interceptări în baza unui mandat de siguranță națională și află, în cursul anchetei, și fapte care nu nțin de siguranța națională, sesizând procurorii care deschid astfel dosare separate, în legătură cu alte infracțiuni decât cele pentru care a fost pornită ancheta inițială.
