Curtea supremă are argumente noi înaintea deciziei de vineri de la CCR privind completurile de trei judecători, o decizie amânată deja de două ori până acum. În acest timp, Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut puncte de vedere de la mai multe instanțe europene. Concluzia este că doar în Austria cea mai importantă instanță desemnează anumiți judecători să analizeze dosare de corupție. Pe masa Curții Constituționale a ajuns și punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, care spune că legea nu obligă Înalta Curte să înfiinţeze completuri specializate.
Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție a cerut puncte de vedere pe problema completurilor specializate sa judece dosare de corupție de la 19 instanțe supreme din Uniunea Europeană. Răspunsul:
„Cu excepția Austriei, Curțile Supreme Afiliate Rețelei Președinților Curților Supreme de Justiție din Uniunea Europeană nu au complete specializate în cauze de corupție” (sursa: www.scj.ro)
Răspunsurile primite din Europa arată că sunt totuși cinci state în care instanțele inferioare desemnează astfel de formațiuni de judecată.
Şefa ICCJ Cristina Tarcea i-a scris preşedintelui Curţii Constituţionale că Austria este singurul stat afiliat Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE care are complete specializate în cauze de corupţie. Mesajul vine în contextul în care CCR ar urma să se pronunţe vineri în legătură cu sesizarea vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor Florin Iordache privind lipsa completurilor specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Cristina Tarcea îi transmite lui Valer Dorneanu că a adresat următoarea întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE: „Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instanţe naţionale de complete specializate în cauze de corupţie?”
Președinta Înaltei Curți spune că până la termenul de 17 aprilie a primit 19 răspunsuri. Din aceste răspunsuri, a rezultat că 13 state nu au deloc complete specializate în cauze de corupţie. Alte cinci state nu au complete specializate în cauze de corupţie la nivelul Curţii Supreme, dar la nivelul altor instanţe au complete sau judecători specializaţi în cauze de corupţie. Austria este singurul staat UE care are astfel de completuri.
Punctul de vedere al CSM
Curtea Constituțională a cerut săptămâna trecută și de la Consiliul Superior al Magistraturii informații legate de organizarea instanțelor inferioare Curții Supreme.
„13 curţi de apel şi 34 de tribunale au comunicat faptul că, la nivelul acestora, au funcţionat completuri de judecată specializate în soluţionarea cauzelor de corupţie. Unele instanţe au comunicat că în compunerea acestor completuri specializate au figurat toţi judecătorii secţiei penale, iar în alte cazuri doar o parte dintre judecătorii care compun secţia penală”, este punctul de vedere al CSM.
În documentul transmis de Consiliu este menționat și că șapte tribunale şi o curte de apel nu au completuri specializate pentru judecarea dosarelor de corupție.
Curtea Constituţională a României (CCR) este aşteptată să se pronunţe, vineri, în legătură cu lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Sesizarea a fost făcută de Florin Iordache, în calitate de preşedinte delegat al Camerei Deputaţilor. Cererea a fost depusă în 22 martie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu cu probleme medicale, i-a delegat atribuţiile.
Cererea vizează lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Florin Iordache reclamă „refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate”, precizează News.ro.