CCR a respins revizuirea Constituției pe interzicerea amnistiei și grațierii faptelor de corupție. Reacţia opoziţiei
Curtea Constituțională a respins inițiativele legislative ale PNL-USR și PSD de revizuire a Constituției. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi. Judecătorii au decis acest lucru deoarece interzicerea amnistiei și grațierii faptelor de corupție depășește limitele de revizuire a Constituției.
Conform unor surse din CCR, interdicţia de a amnistia şi graţia faptele de corupţie trebuie stabilită prin lege. De asemenea, judecătorii consideră că interzicerea graţierii individuale pe care o poate da preşedintele, încalcă drepturile fundamentale din Constituţie. Restul modificărilor, care se referă la interdicţia condamnaţilor penal de a fi aleşi în funcţii publice, precum şi interzicerea ordonanţelor de urgenţă în domeniul justiţiei, dar şi extinderea posibilităţii de a ataca şi alte instituţii la CCR ordonanţele de urgenţă, sunt constituţionale.
Odată respinse, cele două inițiative de revizuire a Constituției vor trebui redepuse la Parlament, fără prevederile declarate neconstituționale.
PNL şi USR critică decizia CCR
„Decizie ciudată a CCR. Din nou pare a fi în favoarea infractorilor. Asemenea celei precedente, prin care, la cererea lui Florin Iordache, marii infractori au avut câștig de cauză. PNL nu renunță să transpună votul la referendum în LEGE. 6,5 milioane de voturi NU pot fi ignorate. Așteptăm motivarea CCR și redepunem la Parlament proiectul fără aspectele criticate de CCR. Și, nu în ultimul rând, cred că trebuie să avem o dezbatere serioasă în societate pe reorganizarea funcționării CCR: depolitizarea CCR, modificarea componenței acesteia, a procedurii de numire a judecătorilor și a felului în care se iau deciziile. CCR trebuie sa fie o instituție aptă să-și îndeplinească rolul său constituțional în favoarea tuturor românilor.”, a scris pe Facebook liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan.
Şi preşedintele USR, Dan Barna a criticat decizia judecătorilor CCR
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Decizia CCR ignoră votul a peste 6,4 milioane de români Actualii judecători ai Curții Constituționale au dovedit din păcate, încă o dată, prin decizia de astăzi, că sunt vârful de lance al penalilor din politica românească, lăsând acestora portița de a-și acorda amnistie și grațiere pentru faptele de corupție. Așteptăm motivarea deciziei CCR, dar sunt greu de imaginat argumentele pentru care nu putem revizui Constituția astfel încât să respectăm rezultatele referendumului din 26 mai și să scriem explicit interdicția de amnistie și grațiere pentru faptele de corupție.”, a scris Dan Barna pe Facebook.
Ce prevede proiectul depus de PNL şi USR
PNL şi USR au depus, pe 1 iulie, la Parlament un proiect pentru revizuirea Constituţiei prin care condamnaţii definitiv la pedepse privative de libertate sunt excluşi de la alegerile locale, parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare, iar amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie este interzisă.
Proiectul are în vedere interzicerea dreptului de a fi aleşi în „organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României” pentru cetăţenii „condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
Modificările vizează şi funcţia de eurodeputat: „Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
În categoria legilor organice este interzisă „acordarea amnistiei şi a graţierii colective pentru fapte de corupţie”. De asemenea, parlamentarii şi Guvernul nu vor putea avea iniţiative legislative pentru amnistia şi graţierea colectivă cu privire la faptele de corupţie.
Propunerea mai prevede şi interzicerea acordării, de către preşedintele României, a graţierii individuale pentru fapte de corupţie.
În acelaşi timp, Guvernul nu va putea da ordonanţe de urgenţă ce afectează legile organice care reglementează infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora, acordarea amnistiei sau a graţierii colective şi organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi.
În ceea ce priveşte atribuţiile Curţii Constituţionale, acest organism se va putea pronunţa pe constituţionalitatea „ordonanţelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputaţi sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Avocatului Poporului”. Totodată, judecătorii Curţii ar putea hotărâ asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial.
Iniţiatorii propunerii de modificare a Constituţiei motivează aceasta de „punerea în aplicare a rezultatului Referendumului pe probleme de interes naţional convocat de Preşedintele României, dl. Klaus Iohannis şi desfăşurat la data de 26 mai 2019”.
Proiectul PSD-ALDE pentru revizuirea Constituției extinde dreptul de a sesiza OUG la CCR
Pe 2 iulie, coaliția PSD-ALDE a depus, la Camera Deputaților, proiectul pentru revizuirea Legii fundamentale, care prevede interdicția de a deține funcții publice a persoanelor condamnate la închisoare, dar și extinderea dreptului de a sesiza CCR în privința ordonanțelor de urgență.
Proiectul de lege a fost semnat, în numele inițiatorilor de președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu și președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu.
PSD și ALDE propun revizuirea Constituției, astfel încât persoanele condamnate la închisoare să nu mai poată deține funcții publice.
„Nu pot fi aleși în organele administrației publice centrale și locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”, prevede completarea adusă articolului 37 din Constituție cu un nou alineat 2¹.
O altă modificare vizează interdicția președintelui României de a acorda grațiere pentru infracțiuni de corupție:
„Președintele României îndeplinește următoarele atribuții: acordă grațierea individuală; nu poate acorda grațiere pentru infracțiuni de corupție”, potrivit modificării aduse articolului 94, litera d din Legea fundamentală.
În forma în vigoare, articolul 94, litera d făcea referire doar la atribuția președintelui de a acorda grațiere individuală.
Potrivit actului normativ propus de PSD-ALDE, Guvernul nu va mai putea emite ordonanțe de urgență care privesc organizarea judiciară.
„Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora, precum și al organizării judiciare și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”, prevede modificarea adusă articolului 115 alineatul (6) din Constituție.
Legea fundamentală prevede în prezent, la articolul 115 alineatul (6) că: „Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
De asemenea, propunerea coaliției vizează și dreptul președintelui României sau al partidelor parlamentare de a sesiza ordonanțele de urgență la CCR.
Potrivit regulamentului Parlamentului, „adoptarea unui proiect sau a unei propuneri de revizuire a Constituţiei de către Camera Deputaţilor şi Senat se face cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere”.
De asemenea, regulamentul mai prevede că, „dacă există cvorum legal, proiectul de lege sau propunerea legislativă în ansamblu se supune Camerei spre adoptare în forma rezultată din dezbaterea pe articole. Proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei se adoptă cu majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere”.
La referendumul de pe 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi de președintele României, Klaus Iohannis, să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
