CCR a amânat a treia oară decizia privind soarta Dosarelor Revoluției și al Mineriadelor

Judecătorii CCR nu au putut lua o decizie pe acestă sesizare, din cauză de paritate.

Anunțul a fost făcut după alte două amânări. În 15 octombrie, Curtea Constituţională a României a amânat pentru azi decizia prin care ar putea închide pentru totdeauna dosarele istorice privind Revoluţia şi Mineriadele.

Judecătorii au de analizat o excepţie de neconstituţionalitate a articolului din Codul Penal care anulează prescripţia faptelor de omor.

Acest articol, introdus în urmă cu un an în lege, permite anchetarea faptelor comise acum 24 de ani. Admiterea excepţiei ar putea închide şi dosarele torţionarilor, care deşi au fost deschise pentru fapte de genocid, teoretic imprescriptibile, ar putea avea aceeaşi soartă, respectiv schimbarea încadrării juridice în omor. Admiterea excepţiei ar putea închide şi dosarele torţionarilor.

În dosarele istorice se anchetează moartea a peste o mie de persoane şi rănirea altor 3.200.

La numirea în funcţia de procuror general, preşedintele Traian Băsescu i-a solicitat public lui Tiberiu Niţu să rezolve o restanţă din vremea mandatului Laurei Codruţa Kovesi: să scoată la lumină ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 1989.

„Cine a luat decizia politică şi a cerut Ministerului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului şi, mai ales, armata cu muniţie de război. Istoria noastră are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia politică ca la Revoluţie să fie scoasă armata cu muniţie de război. Este un răspuns pe care procurorul Niţu trebuie să mi-l dea până anul viitor”, spunea preşedintele pe 16 mai 2013.

Tiberiu Niţu, pe care şeful statului nu l-a acceptat uşor în funcţia de procuror general, spunea acum şase luni că Dosarul Revoluţiei nu va fi tratat în mod special. „Ne vom concentra asupra acestor dosare ca şi asupra altor dosare. Nu există o aplecare specială sau o aplecare altfel decât cea prevăzută de lege. Să analizăm”, a răspuns scurt oficialul.

IICCMER, îngrijorat de consecințe

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și-a exprimat, la începutul lunii octombrie, îngrijorarea privind posibila blocare a „dosarelor Revoluției” ca urmare a soluționării unei excepții de neconstituționalitate de către Curtea Constituționala a României. Această sesizare era programată să aibă loc data de 15 octombrie 2013, după ce fusese amânată în 24 septembrie.

Legea 27/2012 a modificat Codul Penal al României în sensul că a a înlăturat prescripția răspunderii penale pentru infracțiunile de omor (omor, omor calificat, omor deosebit de grav și infracțiuni intenționate care au avut ca urmare moartea victimei), inclusiv pentru cele în legătură cu care nu s-a împlinit termenul de prescripție la data intrării în vigoare a legii (martie 2012) și a introdus sintagma „indiferent de data la care au fost comise” pentru imprescriptibilitatea infracțiunilor de genocid, crime contra umanității și de război.

În perspectiva ședinței, președintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a transmis judecătorilor Curții Constituționale a României o scrisoare privind situația care ar fi creată odată cu admiterea excepției de neconstituționalitate a Legii 27/2012.

„Această lege sancționează încălcarea dreptulului la viață, cel mai important dintre toate drepturile și libertățile recunoscute ale omului. De aceea, acest act normativ reprezintă o necesitate pentru societatea românească, care încă nu și-a încheiat conturile cu trecutul, inclusiv din perspectiva aflării adevărului cu privire la crimele comise în decembrie 1989. Consolidarea democrației în România este, din punctul nostru de vedere, direct legată de sancționarea crimelor din timpul Revoluției române. Așadar, o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate a Legii 27/2012 ar crea blocaje greu de îndepărtat în viitor”, se arată în scrisoarea semnată de Andrei Muraru, președintele executiv al IICCMER.

„Toate denunțurile vor fi soluționate prin rezoluții de neîncepere a urmăririi penale”

Legea 27/2012 are implicații inclusiv în ceea ce privește cercetarea și judecarea persoanelor responsabile pentru decesele înregistrate în contextul evenimentelor din decembrie 1989, atrăgea atenția conducerea IICCMER.

„O admitere a excepției de neconstituționalitate în cauza legată de imprescriptibilitatea infracțiunilor pentru care nu s-au împlinit încă termenele de prescripție ar însemna ca persoanele responsabile pentru infracțiunile de omor nu vor mai putea fi trase la răspundere penală. Consecința ar fi că faptele de la Revoluție pentru care nu se îndeplinise termenul de prescripție în martie 2012 (și care deveniseră astfel imprescriptibile) vor fi prescrise definitiv, deci nu se mai poate atrage răspunderea penală a făptuitorilor. Toate denunțurile vor fi soluționate prin rezoluții de neîncepere a urmăririi penale”, se arată în documentul transmis de institut.

Conducerea IICCMER precizează că modificarea din 2012 nu are niciun efect asupra faptelor de omor pentru care termenul de prescripție a răspunderii penale era deja împlinit.

„Precizăm că România a fost singura ţară din fostul bloc sovietic în care Revoluția din 1989 a înregistrat morţi şi răniţi: peste 1200 de decese (dintre care peste 900 civili, majoritatea victimelor fiind împușcate) și peste 3500 de răniți”, se subliniază în document.

Cine a sesizat CCR

În acest dosar, excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.125 alin.3 din Codul Penal a fost sesizată de Nicolae Trebuian, născut la 07.10.1975, în Caransebeş, județul Caraş-Severin, cu domiciliu în Luncaviţa, sat Verendin, jud. Caraş-Severin, condamnat la șase ani de închisoare pentru vătămare corporală gravă. El figurează ca persoană urmărită de către IPJ Caraș-Severin.

În 5 decembrie 2012, Curtea de Apel Timișoara a respins recursul privind executarea pedepsei, însă a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, cerere formulată de condamnatul recurent. „Dispune sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 125 alin. 3 din Codul Penal. În temeiul art. 385 ind.15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge recursul declarat de condamnatul recurent T.N., împotriva sentinţei penale nr. 107 din 23.10.2012, pronunţată de Tribunalul Caraş – Severin, în dosar 32/753/2012, ca nefondat. În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen., obligă condamnatul recurent la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, avansate de stat. Definitivă”, se arată în încheierea Curții de Apel Timișoara.