Cele două doctorițe de la Spitalul Sf. Pantelimon din București au fost lăsate în libertate pentru că „nu există suficiente probe”, după cum se arată în motivarea deciziei Curții de Apel, obținută de Digi24. Raport de expertiză incomplet, declarații contradictorii ale martorilor sau acuzații nefondate care „fascinează publicul” sunt câteva dintre aspectele subliniate de judecători.
„Completul de drepturi şi libertăţi apreciază că, în prezenta cauză, nu există suficiente probe care să susţină acuzaţia formulată împotriva inculpatelor”, este principala concluzie ce reiese din motivarea obținută de Digi24.
Curtea de Apel arată că întreaga acuzație a procurorilor s-a bazat pe un proces verbal „întocmit de un singur polițist” prin care au fost comparate o serie de date și o fotografie a unui injectomat.
Judecătorii subliniază că ar fi fost nevoie și de opinia unui reprezentant din partea distribuitorului autorizat al echipamentelor sau a altui specialist. În plus, mai arată instanța, injectomatul fotografiat se afla într-un alt salon, nu în cel în care a murit pacientul.
„Nu se poate ajunge la concluzia că injectomatul (...) fost atribuit pacientului (...) fără a expune căror pacienţi le-au fost atribuite celelalte injectomate. Această activitate putea fi efectuată în scurt timp de organele de urmărire penală, având în vedere şi acuzaţia iniţială care a fost aceea de ucidere în masă a unor pacienţi iar întrebarea este de ce nu a fost efectuată”, se mai arată în motivarea Curții de Apel.
În plus, mai susțin judecătorii, procurorii ar fi avut timp în cele patru luni în care au anchetat acuzațiile de la Spitalul Sf. Pantelimon să găsească și alți pacienți care ar fi fost uciși de cele două doctorițe.
Curtea de Apel mai subliniază că declarațiile martorilor, în special ale asistenților, au fost „contradictorii” și în unele situații s-au bazat pe „bârfe”. Totodată, despre porecla „doamna cu coasa” atribuită uneia dintre cele două doctorițe, instanța menționează că a apărut pe parcursul anchetei.
„Completul de drepturi şi libertăţi are în vedere că, la 4 luni de la ridicarea înscrisurilor medicale şi a datelor stocate de injectomate, organele de urmărire penală nu au strâns date nici măcar cu privire la vreun alt caz de malpraxis al medicului anchetat, astfel că, cel puţin până în prezent, acuzaţia iniţială nu se confirmă”, se mai arată în motivare.
Judecătorii citează și o declarație dată de un asistent, prin care acesta susține că a fost „martorul unei crime comise cu o cruzime deosebită” în cazul unui pacient decedat în secția ATI.
Instanța arată, însă, că asistentul „nu a povestit nimănui, nu și-a notat nicăieri data, numele pacientului, măcar salonul sau patul” și că „este o acuzație făcută fără niciun început de probă, acuzație care, din nefericire, a fost preluată în referatul cu propunere de arestare preventivă, fascinând imaginația publicului”.
Despre acuzația de omor calificat, adusă celor două doctorițe, judecătorii notează din nou că „nu există nicio probă” și mai arată că „o posibilă infracțiune contra vieții nu a fost sub nicio formă comisă cu intenție” ținând cont de probele strânse până în prezent.
Despre „eficientizarea activității secției ATI”, aspect dezbătut inclusiv în presă, judecătorii notează că „nu rămân aproape niciodată paturi libere la Secția ATI, în condițiile în care decesul unui pacient și internarea altuia necesită mult mai multă muncă, atât pentru medici, cât și pentru asistenți”.
„Or, în această situaţie, în condiţiile în care s-ar dovedi culpa inculpatei, acuzaţia ar putea fi doar de tentativă la infracţiunea de ucidere din culpă, care nu este pedepsită de legea penală română”, arată sursa citată.
În ceea ce privește raportul de expertiză, catalogat drept „incomplet”, judecătorii le-au cerut procurorilor să revină cu mai multe detalii („întreaga patologie a pacientului”, „dacă se afla sau nu într-un impas terapeutic” sau dacă există o legătură de cauzalitate între scăderea dozei de noradrenalină și decesul pacientului).
„Urmează ca organele de anchetă să stabilească şi dacă exista sau nu vreun protocol medical în ceea ce priveşte tratamentul pacienţilor internaţi la ATI, precum şi dacă acesta a fost sau nu încălcat prin decizia medicului”, au mai cerut judecătorii Curții de Apel.
Cele două doctorițe au fost lăsate în libertate, fără nicio măsură preventivă, pe 20 august, după o lună petrecută în arest preventiv.
