Cariera lui Toni Greblă la CCR. Ce spunea despre legile Big Brother
Toni Greblă a devenit judecător la Curtea Constituţională în decembrie 2013.
El n-a votat întotdeauna alături de majoritate. De cele mai multe ori, a făcut echipă cu Valer Dorneanu, un alt judecător numit în funcţie la propunerea PSD.
De exemplu, el a fost în favoarea ordonanţei privind reducerea posturilor din administraţie, document invalidat în final de Curte.
Toni Greblă susţinea că diminuarea numărului funcţionarilor este convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. În plus, colegii săi nu ar fi demonstrat în ce măsură ordonanţa contravine Constituţiei.
Toni Greblă şi Valer Dorneanu au militat împreună şi pentru legalitatea alegerii lui Marian Sârbu, fost ministru PSD al Muncii, ca prim-vicepreşedinte la Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Într-un alt context, judecătorul explica de ce nu e de acord ca CCR să intervină în desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al radioului public. Aceştia sunt votaţi de Parlament, în funcţie de ponderea fiecărui partid.
„Întreaga activitate parlamentară se desfăşoară şi potrivit principiului majoritatea decide, opoziţia se exprimă. (...) Mecanismul de „căutare" a majorităţilor necesare adoptării hotărârilor presupune (...) asocierea, chiar conjuncturală, între diferite grupuri (...) toate acestea neexcluzând compromisurile”, opina Toni Greblă.
O altă opinie a lui Toni Greblă, neîmpărtăşită de majoritate, se referea la una din legile din aşa-numitul pachet Big Brother - legea cartelelor pre-plătite. Documentul, iniţiat de Guvern, a fost respins de Curte. Toni Greblă considera că identificarea celor care cumpără astfel de cartele este justificată de combaterea actelor de terorism. Opinia separată la decizia din septembrie 2014 a fost semnată şi de Petre Lăzăroiu şi Tudorel Toader.
„Considerăm că dispozițiile Legii (...) sunt constituționale sub aspectul obligației înregistrării utilizatorilor de cartele preplătite, precum și de identificare a utilizatorilor conectați la punctele de acces la internet. (...) Nu se justifică o diferență de regim juridic între utilizatorii de cartele preplătite și abonații serviciilor de telefonie, care sunt supuși obligației de înregistrare și identificare. Instituirea acestei obligații pentru abonați (...) asigură și posibilitatea unor măsuri ce se subsumează combaterii fenomenului infracțional, în special a criminalității organizate și actelor de terorism. Realizarea acestui obiectiv, care vizează, în esență, binele public, este în aceeași măsură necesară și în cazul utilizatorilor de cartele preplătite, justificând ingerința reglementată de lege”, afirmau Toni Greblă și colegii săi.
Există şi cazuri în care opinia lui Toni Greblă a coincis cu cea a majorităţii. El spunea că Traian Băsescu, preşedinte pe atunci, nu a greşit când s-a îmbrăcat în tricoul cu însemnele PMP, înaintea alegerilor europarlamentare.
În primă instanţă, Tonu Greblă anunţa că nu demisionează de la Curtea Constituţională pentru că nu se simte vinovat.
Potrivit legii, preşedintele Curţii Constituţionale anunţă Senatul de vacantarea unui post de judecător. Persoana desemnată va fi audiată în comisiile de specialitate şi numită prin votul senatorilor în funcţia de la Curtea Constituţională.
Judecătorul Toni Greblă a demisionat, astăzi, de la CCR după discuții cu colegii. „Actul demisiei a survenit pe fondul presiunilor exercitate asupra instanţei constituţionale”, se arată într-un comunicat al CCR.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
