Avocatul Poporului cere informaţii suplimentare despre OUG 92 pe legile justiției
Data actualizării: Data publicării:
Avocatul Poporului a solicitat, joi, informaţii suplimentare în legătură cu aspectele sesizate în memoriile privind neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 92/2018, dată fiind „complexitatea aspectelor sesizate în petiţii”. Prevederile sunt analizate de specialişti.
„Instituţia Avocatul Poporului a decis să solicite informaţii suplimentare Guvernului României şi Ministrului Justiţiei”, se arată într-un comunicat de presă al Avocatului Poporului.
Potrivit acestora, „argumentele de neconstituţionalitate dezvoltate în sesizările primite sunt examinate de angajaţii Biroului contencios constituţional prin raportare la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Potrivit documentului transmis de către Avocatul Poporului, Partidul Uniunea Salvaţi România, Partidul Naţional Liberal, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi numeroşi cetăţeni „au solicitat Avocatului Poporului sesizarea directă a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei”.
În sesizările depuse, se aduc „critici de neconstituţionalitate extrinsecă” şi „critici de neconstituţionalitate intrinsecă”.
Este vorba de încălcarea art. 115 alin. (6), raportat la art. 131 şi art. 132 din Legea fundamentală, din perspectiva afectării regimului unei instituţii fundamentale a statului; art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât elementele din preambul nu sunt de natură a justifica urgenţa, în contextul în care modificările propuse puteau fi inserate în timpul procedurii legislative parlamentare, dar şi despre încălcarea art. 61 alin. (1) din Constituţie, motivat de faptul că Guvernul nu poate adopta o ordonanţă de urgenţă pentru a contracara o măsură legislativă tocmai adoptată de Parlament.
„Sintagma «procurorii care îşi desfăşoară activitatea» este neclară, prin aceea că poate fi înţeleasă ca referindu-se atât la toţi procurorii, inclusiv cei numiţi în funcţii, dar şi numai la procurorii aflaţi în situaţie de delegare ori de detaşare”, se arată în document.
De asemenea, se vorbeşte despre „încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituţie, în măsura în care s-ar aplica procurorilor numiţi în funcţie, ar determina înlăturarea unor procurori din funcţiile legal deţinute, prin impunerea unor condiţii noi, inexistente la data la care a fost făcută numirea; încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, apreciindu-se că se instituie un tratament discriminator între judecători şi procurori, care aparţin aceleiaşi categorii profesionale şi anume magistraţii; invocarea art. 21 din Constituţie, din perspectiva încălcării statutului procurorilor, aceasta fiind de natură să afecteze negativ funcţionarea normală a parchetelor, în principal prin creşterea duratei de soluţionare a cauzelor penale; încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, reglementat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală; nerespectarea art. 147 alin. (4) din Constituţie privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale”, se mai arată în comunicatul transmis de Avocatul Poporului.
Ordonanţa de Urgenţă privind legile justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial marţi, la peste 24 de ore după ce a fost adoptată în Guvern.
Secţia pentru procurori, cu unanimitate, a recomandat miercuri interpretarea dispoziţiilor art.VII din Ordonanţa de Urgenţă nr.92/2018 în sensul aplicării pentru viitor a condiţiilor de exercitare a funcţiei în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete.