ANI cere revocarea parlamentarilor Akos Mora şi Ştefan Bucur. Cei doi au decizii definitive de incompatibilitate

(Akos Mora)

„Agenția Națională de Integritate solicită Senatului României și Camerei Deputaților aplicarea sancțiunii disciplinare de revocare din funcție a senatorului Mora Akos Daniel, respectiv a deputatului Stoica Ștefan Bucur, ca urmare a deciziilor nr. 6289/2013 și 6734/2013, emise de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu consecința menținerii ca legale și temeinice a rapoartelor de evaluare emise de Agenția Națională de Integritate cu privire la starea de incompatibilitate a acestora.

Menționăm faptul că au trecut mai bine de cinci luni de la emiterea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, perioadă în care nu s-au aplicat sancțiunile disciplinare prevăzute de lege”, susţine ANI, într-un comunicat de presă.

Agenţia face referire şi la decizia Curții Constituționale nr. 460 din 13 noiembrie 2013, potrivit căreia „Senatul în plenul său are obligația de a hotărî, prin vot, cu privire la încetarea sau nu a calității de senator a domnului Mora Akos Daniel, ca urmare a constatării stării de incompatibilitate a acestuia de către Agenția Națională de Integritate”.

Potrivit Raportului Anticorupție al Uniunii Europene, din 3 februarie 2014, „parlamentul a dat dovadă de o lipsă de consecvență în luarea deciziilor referitoare la probleme de integritate, inclusiv în ceea ce privește acțiunile ulterioare deciziilor ANI în situații de conflicte de interese și de incompatibilitate. Odată definitive, aceste decizii ar trebui să ducă la încetarea mandatului respectivului funcționar ales. Totuși, de la mijlocul anului 2012, sistemul judiciar a trebuit să sesizeze de două ori Curtea Constituțională în urma refuzului Parlamentului de a pune capăt mandatelor ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive privind incompatibilitatea unor parlamentari. Cel mai recent caz datează din toamna anului 2013 și se referă la decizia ANI privind incompatibilitatea unui senator care a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție și pe care Senatul nu a aplicat-o. Prin urmare, Curtea Constituțională a trebuit să intervină încă o dată, printr-o hotărâre privind conflictul constituțional dintre puterea legislativă și cea judiciară. De atunci, Senatul nu a acționat în acest sens”.

De asemenea, ultimul raport al Comisiei Europene în ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România consemnează faptul că „Parlamentul nu a aplicat rapoartele ANI, chiar și atunci când erau confirmate de hotărâri definitive ale instanțelor”.

Agenţia a constatat că Mora, fost consilier judeţean de Mureş, s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât SC Moragroind SRL, societate în cadrul căreia acesta deţinea funcţia de director şi calitatea de asociat, a încheiat contracte de execuţie a unor lucrări în valoare totală de 15.689.344 de lei cu unităţi aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş şi cu alte unităţi administrativ-teritoriale din judeţ.

În acest context, ANI a solicitat Senatului constatarea demiterii de drept a acestuia ca urmare a deciziei definitive şi irevocabile 6289/24.09.2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, referitoare la starea de incompatibilitate constatată în cazul său la data de 20 aprilie 2011.

Membrii Comisiei juridice din Senat au decis, însă, în 16 octombrie, în unanimitate, că solicitarea Agenţiei Naţionale de Integritate adresată Senatului privind constatarea demiterii de drept din calitatea de senator a lui Daniel Mora (PNL) nu este de competenţa lor.

În 13 noiembrie 2013, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ICCJ şi Senat, prin omisiunea forului legislativ de a finaliza procedura parlamentară cu privire la cazul senatorului PNL Daniel Mora.

În ceea ce-l priveşte pe Ştefan Bucur, Agenţia a constatat că, în calitate de consilier judeţean în cadrul CJ Dolj, s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât a exercitat, simultan, şi calitatea de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, încălcând astfel prevederile art. 88, alin. 1, lit. d) din Legea nr. 161/2003.