138 de deținuți politici au fost închiși la penitenciarul Râmnicu Sărat în anii în care temuta închisoare era condusă de Alexandru Vișinescu, între 1956 și 1963. Erau foşti miniştri, profesori universitari, diplomaţi, avocaţi, ziarişti, preoţi. Liderul țărănist Ion Mihalache a fost închis la Râmnicu Sărat. Și a murit acolo. Dintre toți deținuții politici închiși la Râmnicu Sărat, doar unul mai trăiește: Valentin Cristea.
„Bătut era Ion Mihalache, dacă vă e cunoscut numele. El protesta, am impresia că își pierduse echilibrul sufletesc, nu mai suporta, era închis de multă vreme. Începea să ţipe în celulă, intrau peste el, îl loveau, îi puneau lanţuri la picioare, i-au pus şi căluşi, că la un moment dat nu mai putea să strige, să vorbească”, povestește Valentin Cristea, care are 83 de ani şi a fost condamnat la șapte ani de închisoare, în anii '50, pentru că a colaborat cu rezistenţa anticomunistă.
Relatează şi astăzi, marcat, despre regimul de teroare impus de comandantul de atunci al închisorii. La fel ca toți ceilalți deținuți, Cristea a îndurat frigul şi, oricât de gravă i-ar fi fost suferința, n-a primit niciun fel de ajutor medical.
„Era frigul din timpul iernii care era cumplit, Râmnicu Sărat e așezat în Curbura Carpaților și când bătea câte un viscol rusesc era foarte greu, nu aveam decât un singur rând de geamuri nechituite, geamuri, gratii și obloane înclinate în sus, adică nu vedeai din celulă decât niște dungi de cer”, își amintește fostul deținut politic.
Cât despre mâncarea primită, era greu de înghițit. Dimineața primeau terci din făină de porumb, la prânz o fiertură de zarzavat cu câteva zgârciuri în ea, iar seara o supă ușoară fără paine sau mămăligă. Hrana lor zilnică nu depășea 600 de calorii.
„Vișinescu i-a înfipt un cuțit în inimă lui Ion Mihalache, să fie sigur că a murit”
Nimic din toate aceasta n-ar fi fost posibil, dacă n-ar fi fost permis de comandantul închisorii - Alexandru Vișinescu - descris de istorici drept un exterminator al opozanţilor regimului comunist.
„El este vinovat pentru moartea lui Mihalache. L-au bătut până la moarte. În momentul în care au vrut să îl arunce în groapă, Vişinescu i-a înfipt un cuţit în inimă, vrând să vadă că într-adevăr a murit acest mare opozant”, spune profesorul Violeta Vâlcu.
După 50 de ani, Alexandru Vişinescu este acuzat de reprezentanţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului de omor deosebit de grav. Procurorii care fac ancheta au mers cu acuzația și mai departe: genocid.
„Avem dovezi clare din care rezultă că acest comandant a impus un regim de exterminatre a deţinuţilor politici aflaţi în executarea pedepselor în Penitenciarul de la Râmnicu Sărat. Acest regim extrem de dur a dus la îmbolnăvirea şi apoi la decesul mai multor deţinuţi închişi aici”, afirmă Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER.
Acuzația inițială de genocid a fost formulată de procurori pentru moartea a cinci deșinuti politici de la închisoarea Râmnicu Sărat. Acum, însă, istoricii vin cu dovezi că alți șapte ar fi murit acolo la finele anilor 50 - foști miniștri, avocați, economiști și un ziarist.
Andrei Muraru: „La Ioan Ficior a fost ceva mai complicat, la alții mai puțin complicat. Totul e să identificăm supraviețuitori”
„Așa cum am spus și la finalul lunii iulie, la Primăria Râmnicu Sărat, unde ar fi trebuit să fie înregistrate toate decesele care au avut loc în acea inchisoare, există doar două acte de moarte. Bineînțeles că asta ne-a trezit o suspiciune, având în vedere că știam de un număr mai mare de victime. Atunci am identificat un cinci decese posibil de identificat, din care să reiasă foarte clar regimul de detenție aplicat și tratamentul la care au fost supuși”, a declarat la Digi24 președintele IICCMER, Andrei Muraru.
„Din informațiile pe care le avem, ancheta decurge foarte bine și ea se va încheia în câteva săptămâni, dacă nu cumva aceste noi probe nu vor prelungi perioada de urmărire penală. Deci, probabil la începutul anului viitor, Alexandru Vișinescu va fi trimis în judecată. Există acum două nume în cazul cărora investigațiile se apropie de final și, evident, le vom face publice imediat ce vom finaliza investigațiile. La Ioan Ficior a fost ceva mai complicat, la alții mai puțin complicat. Totul e să identificăm supraviețuitori. E vorba de ordinul săptămânilor sau lunilor”, a mai spus Muraru.