Adrian Sârbu cere să fie judecat în libertate

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în urmă cu o săptămână, ca Adrian Sârbu să fie arestat preventiv, acesta fiind acuzat de evaziune fiscală, spălare de bani şi instigare la delapidare, în dosarul Mediafax.

Adrian Sârbu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile

Potrivit procurorilor, el şi-a forţat subordonaţii să încheie contracte fictive cu firme fantomă, pentru a nu plăti taxe către stat.

Procurorii susţin că reţeta de fraudare a bugetului de stat pusă la cale în afacerea Mediafax era clasică şi avea două direcţii.

Mai întâi, spun reprezentanţii Parchetului, bugetul de stat era fraudat prin neplata impozitelor pe salarii. Apoi, firmele implicate în mecanism făceau inginerii financiare pentru a recupera ilegal taxa pe valoarea adaugată.

Pentru a nu plăti impozite pe salariile angajaţiilor, directori din grupul Mediafax înfiinţau, prin interpuşi, firme care, de obicei, nu aveau legătură cu mass-media.

O astfel de firmă a fost Eastfield Prod SRL. Societatea, înfiinţată în noiembrie 2003, avea ca obiect de activitate fabricarea lumânărilor. În 2007 îşi schimbă administratorul şi obiectul de activitate în producţii fotografice, de sondaj şi studierea pieţei.

Anchetatorii spun că administratorul firmei a declarat că societatea a fost folosită pentru plata salariaţilor Mediafax prin contracte de drepturi de autor. Iniţiativa i-ar fi aparţinut Roxanei Grigoruţă, care avea o poziţie de conducere în Grupul Mediafax şi care l-ar fi însărcinat pe directorul financiar Dana Cozac să se ocupe de această problemă.

O altă firmă folosită a fost Produktiv Complet Management. Societatea a fost înfiinţată la iniţiativa lui Dragoş Chiş, avocatul Mediafax, care l-ar fi determinat pe Andrei Haller să înfiinţeze firma pe numele său. Andrei Haller era o cunoştinţă a avocatului, care ar fi dorit să facă stagiatura în cabinetul Dragoş Chiş.

Altă societate înfiinţată special pentru plata salariaţilor a fost SC Persona Human Resources SRL, o societate care a avut cel mult 8 angajaţi.

În clădirea de pe Bulevardul Mareşal Averescu numărul 8-10 au avut sediile mai multe firme implicate în schema de fraudare a statului. Persona Human Resources şi Eastfield Prod erau firme care primeau contractele pentru prestarea de servicii fictive de la Mediafax. Tot aici aveau sediul chiar şi societăţi din grupul de presă Mediafax, spun anchetatorii.

Prin intermediul societăţilor cu activitate fictivă, angajaţii grupului de presă primeau cea mai mare parte din bani pentru munca lor. Pentru asta semnau contracte de drepturi de autor.

Jurnaliştii erau, oficial, plătiţi din două părţi: o fracţiune din salariu, cea de pe cartea de muncă, venea de la firmele sursă - Mediafax Group SA, Mediafax SA şi Apropo Media SRL.

Restul banilor veneau din contracte de drepturi de autor, deşi, se arată în documentele Parchetului, era practic vorba despre aceeaşi muncă. Nu exista nicio delimitare cantitativă sau calitativă pentru munca prestată pe contractul de drepturi de autor sau pe cel de muncă.

Statul era, spun procurorii, prejudiciat prin neplata impozitelor pe salariu.

De exemplu, pentru un salariu net de 1500 de lei, o firmă trebuie să plătească impozite de 1203 lei, dacă angajatul are contract de muncă. Pentru aceiaşi bani primiţi pe contract de drepturi de autor, firma plăteşte statului doar 462 de lei impozit.

Conform procurorilor, metoda de plată a fost folosită pentru câteva sute de angajaţi. Datele Ministerului de Finanţe pentru anul 2011 arată că Mediafax Group SA, Mediafax SA şi Apropo Media SRL au avut împreună peste 580 de salariaţi. Valoarea totală a prejudiciului înregistrat prin neplata reală a impozitelor nu a fost încă stabilită.

Rambursarea ilegală de TVA a fost o altă metodă folosită pentru prejudicierea statului. Firmele din grupul Mediafax făceau plăţi fictive către diverse societăţi, dintre care unele erau fantomă. Acestea nu declarau la Fisc banii încasaţi, dar emiteau facturi pentru serviciile prestate. În baza acestora, reprezentanţii celor trei firme din grupul de presă au cerut rambursări ilegale de TVA în valoare de peste 3,5 milioane de euro.

De exemplu, în contul firmelor Digital Age Investment şi Produktiv Complet Management SRL, între octombrie 2011 şi mai 2012, au fost făcute plăţi de 900.000 de lei. Banii nu au fost însă niciodată evidenţiaţi în bilanţul firmelor.

Cele două societăţi au declarat la Fisc doar date pentru anul 2010.

Din relaţiile financiare pe care societatea Apropo Media SRL, în care Adrian Sârbu deţinea, direct şi indirect, peste 80% din acţiuni, şi societăţile Productiv Complet Management SRL, Digital Age Investment SRL şi Eastfield Prod SRL, toate trei în stare falimentară acum, statul a fost păgubit cu peste 700.000 de lei.

Din relaţia dintre Mediafax Grup SA şi Digital Age Investment SRL, EASTFIELD PROD S.R.L., PERSONA HUMAN RESOUCES S.R.L. şi RETAIL EUROPE CONSULT S.R.L, statul a pierdut peste 16 milioane de lei.

Ca să mascheze o aparenţă de legalitate, cele patru firme au emis, la rândul lor, facturi către alte societăţi special înfiinţate ( BENTOR 1 TOP IMPEX SRL, CAPITAL 1 AGENT COM SRL, CAPITAL UNO EQUITZ SRL, DEVELOPMENT 1 TOTAL GROWTH SRL, FIRST EQUITZ AGENT SRL, QUARTZ TOTAL POINT SRL, RAZOR 2 TOTAL SRL, RECOVERY 1 AGENT COM SRL).

După ce ANAF a început să controleze firmele, procurorii spun că mecanismul fictiv a început să scârţâie. Directoarea firmei PERSONA HUMAN RESOURCES SRL le-a declarat anchetatorilor că a emis mai multe facturi pe numele Mediafax şi nu a primit banii. Nu a putut să îşi plătească impozitele către stat şi astfel i-au fost blocate conturile. Mediafax i-a comunicat că va plăti doar angajaţii care erau trecuţi pe această firmă, direct în conturile lor.

La 11 decembrie 2014, procurorii Parchetului General au descins la mai multe dintre firmele implicate în Dosarul Mediafax. Trei dintre angajaţii din board-ul celor trei societăţi comerciale au fost arestaţi.

O lună mai târziu, numele lui Adrian Sârbu apărea, oficial, într-un document emis de Curtea de Apel Bucureşti. Mai mulţi angajaţi ai companiilor Mediafax au declarat anchetatorilor că, după ce ANAF a declanşat verificările, însuşi Adrian Sârbu a trimis mai multe e-mailuri prin care li se cerea să şteargă toată corespondenţa ce privea afacerile societăţilor implicate. Pe 2 februarie, Adrian Sârbu a fost ridicat cu mandat de procurori ai Parchetului General și dus la audieri. Oficial, pe numele lui fusese emisă o citaţie pentru dimineaţa zilei următoare. Surse judiciare spun că anchetatorilor le-a fost teamă că va încerca să părăsească ţara. După două ore, patronul grupului de presă a fost reţinut pentru 24 de ore.

„Hai să vă spun care-i treaba. Totul e o fabricaţie, acuzaţiile sunt ridicole. Iată...astea sunt cătuşele ca să fie clar", a spus el înainte de a fi dus în arest.

Omul de afaceri a preferat să nu dea nicio declaraţie în faţa anchetatorilor, dar şi-a exprimat poziţia printr-un comunicat de presă.

„Scenariul pe care îl execută procurorii, inspectorii DGAF, ANAF şi poliţiştii de urmărire penală, toţi sprijiniţi copios de SRI, urmărește punerea sub urmărire penală a unor persoane din managementul companiilor mele sub învinuiri neprobate, arestarea şi forţarea lor sub şantajul menţinerii în arest pentru a mă denunţa drept marele instigator la evaziune fiscală şi spălare de bani al României, aşa cum Ponta a indicat în ieşirile lui publice încă de acum un an. În plan public, informaţii din dosar sunt transmise diverselor oficine de propagandă Pontaghiţă cunoscute sau acoperite, pentru a forţa decizia judecătorilor care trebuie să aprobe mandatul.

Un caz tipic de terorism de stat asupra unor instituţii media împinse spre lichidare sau vânzare către grupuri de interese politice, caz prezentat publicului drept o glorioasă acţiune anti-evaziune şi spălare de bani”, se arăta în comunicat.