Coaliția PSD și PNL este aproape de a se rupe, în urma tensiunilor provocate de „Legea Iohannis”, care i-ar permite președintelui să candideze la alegerile parlamentare pe listele liberalilor. Scandalul pe care îl vedem astăzi între PSD și PNL a fost alimentat de mai multe episoade. Negocierile dintre PSD, PNL și Klaus Iohannis pentru funcții nu s-au finalizat tocmai bine, iar asta a accentuat fractura din Coaliție.
Candidatura lui Iohannis la NATO și calendarul pentru prezidențiale
Pe 12 martie, Klaus Iohannis își anunța candidatura la șefia NATO. „Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa (…)” , spunea Iohannis atunci.
Tot în acea perioadă, Coaliția a început să facă strategia pentru alegeri, dacă vor avea candidat comun sau separat la Cotroceni, implicit și calendarul alegerilor.
Dacă președintele României ar fi câștigat cursa pentru NATO, mandatul său ar fi trebuit încheiat înainte de termenul constituțional de 21 decembrie, fiindcă în octombrie ar fi trebuit preluat mandatul la NATO.
Drept urmare, s-a vorbit atunci despre alegeri anticipate, organizate în septembrie, și nu la termen. Pe Nicolae Ciucă l-ar fi avantajat scenariul, deoarece fiind președintele Senatului, ar fi devenit președintele interimar al țării, și s-ar fi bucurat de expunere.
Scenariul ar fi avantajat și PSD, deoarece majorarea pensiilor ar mai fi adus câteva puncte din partea electoratului. PSD și PNL ar fi bătut palma pentru alegeri în septembrie, au declarat surse politice atunci.
Cum a căzut înțelegerea
Surse liberale susțin că, în martie-aprilie, s-a pus în discuție și acest proiect, modificarea legii care să premită președintelui în exercițiu să candideze la parlamentare, adică o variantă de back-up dacă lucrurile nu se așezau pentru Iohannis privind funcția la nivel înalt.
Ulterior, rând pe rând, liderii europeni au dat semnale că îl sprijină pe premierul interimar olandez Mark Rutte pentru postul e șef NATO, așa că pe 20 iunie, Administrația Prezidențială a anunțat, printr-o frază ascunsă la finalul unui comunicat de presă, că Iohannis se retrage din cursă.
Au început atunci problemele în Coaliție. Klaus Iohannis urma să își ducă mandatul la capăt, deci PNL nu mai era avantajat de prezidențiale în septembrie, fiindcă aveau nevoie de timp pentru a-i crește notorietatea lui Ciucă.
Liberalii au anunțat că s-au gândit mai bine. ”E adevărat că atunci cand am discutat calendarul, s-a convenit, fără să fie formalizat, ca data să fie septembrie. Însă după modul în care s-au desfășurat alegerile din 9 iunie și după feedback-ul din teritoriu, în principal de la părinți, despre cum s-a perturbat activitatea școlară, am văzut că cei care au examene de bacalaureat și evaluare s-au simțit afectați. Mai mult, urmează o perioadă de vară, până în septembrie, e perioadă de vacanță și concendii. Și eu cred că interesul cetățeanului trebuie să se concretizeze în dezbateri care să convingă ce se va proiecta în dezbatere, astfel ca cetățenii să aleagă conștient”, a spus Ciucă într-o declarație de presă pe 17 iunie.
Astfel, PSD a pornit războiul.
„Nu PSD a vrut alegerile prezidențiale în septembrie. PNL le-a dorit atunci, PNL a venit cu această propunere și a avut decizie, care circulă în tot spațiul public. Decizie semnată și ștampilată că PNL vrea aceste alegeri în septembrie. Domnii s-au răzgândit din nou, că face parte din seria lungă țopăială - răzgândeală. Acum nu le-au iesit calculele, ei aveau că pleacă președintele în septembrie la NATO, se mută Ciucă președinte interimar și le plăcea septembrie. Între timp nu s-au mai întamplat lucrurile și dau pe noi, că noi am vrut în septembrie, dar nu noi am vrut în septembrie”, a afirmat Mihai Tudose.
„Abordarea mea ca președinte PSD este clară: nu și-au ținut cuvântul. Onoarea nu e numai pe panouri, ci trebuie să fie și în discuțiile din coaliție”, le repoșa și Marcel Ciolacu.
Calendarul alegerilor prezidențiale a fost un prim punct care a creat o ruptură între PNL-PSD. O lună de zile, ședințele Coaliției nu au mai avut loc.
„Legea Iohannis”, în linie dreaptă
Acum, când partidele trebuie să definitiveze listele pentru alegeri, PNL a vrut să creeze un cadru pentru ca Iohannis să aibă la îndemână și această variantă de a candida pentru un post de senator și să își continue cariera politică.
PNL s-a bazat pe înțelegerea făcută în primăvară și ar fi sunat, spun surse, înainte de a depune proiectul, la PSD, pentru reconfirmarea că îi vor sprijini.
Așa că pe 18 septembrie, liberalii Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache au depus proiectul care permite ca președintele să candideze „independent” pe listă de partid.
„Preşedintele României, în functie la data alegerii Camerei Deputaţilor, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale pentru obţinerea unui mandat de senator sau deputat.
În cazul in care este ales senator sau deputat, preşedintele României este obligat ca, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat şi aceea de preşedinte”.
Pe 20 septembrie, Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache, dă aviz favorabil proiectului, deși îl critică. Fostul ministru PSD al Justiției, cunoscut pentru OUG13, apreciază că nu ar fi nevoie, de fapt, de modificarea legii.
„Nu există nicio prevedere constituțională sau legală care să impună condiția deținerii de către un cetățean a calității de membru de partid pentru includerea sa pe lista de candidaturi a respectivului partid. Prin urmare, apreciem că președintele României are dreptul de a candida pentru funcția de senator sau de deputat pe lista unui partid politic, unei alianțe sau alianțe electorale, chiar și în lipsa normei preconizate”, se arată în aviz.
Răzgândirea PSD
Peste două zile, Marcel Ciolacu l-ar fi sunat pe Nicolae Ciucă, au declarat surse liberale, și i-a transmis că nu mai e nevoie de modificarea legii. Nicolae Ciucă a fost deranjat și a considerat că PSD se „dezangajează” de ce a promis.
Pe 22 septembrie, PSD a votat în unananimitate că nu va susține „Legea Iohannis” în Parlament, și au argumentat că „dacă vrea să candideze, Iohannis să își dea demisia de la șefia statului”.
Asta a generat atitudinea lui Nicolae Ciucă. Surse au declarat că nu mai e dispus nici să îi răspundă la telefon lui Marcel Ciolacu. Vor discuta doar pe teme ce țin de guvernare, iar după alegeri, preferă Opoziția decât o altă Coaliție cu PSD.
Acum, public, Marcel Cilacu neagă și discuțiile din primăvară, și pe cele de săptămâna trecută:
„În aprilie, domnul președinte voia să fie la NATO, nu senator. Cu mine nu a discutat nimeni așa ceva. Nu-mi amintesc de așa ceva nici săptămâna trecută”, a zis el jurnaliștilor.
Mai mult, social-democrații le aduc din nou aminte liberalilor de episodul calendarului „Singura înțelegere pe care PSD a avut-o cu PNL a fost legată de data alegerilor prezidențiale, care trebuia să fie în septembrie. Și pe care voi, PNL, ați votat-o la voi în partid. Și pe care ați încălcat-o, imediat după ce v-am salvat la europarlamentare. Dar reacția ostașului Ciucă nu mai surprinde pe nimeni. Și pe front, și când a primit de la Iohannis o misiune grea, face ce știe: se retrage în cazarmă”, a scris Alfred Simonis.
PSD a întărit, în nenumărate rânduri, că singura soluție pentru stabilitate este continuarea parteneriatului PSD-PNL. Liberalii, însă, spun că nu mai pot avea încredere în actualii colegi.
