Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat că inflaţia va scădea până la 7% la sfârşitul acestui an, precizând că există două riscuri care pot duce la o eventuală creştere a ratei inflaţiei şi anume piaţa muncii şi piaţa externă. El a precizat că este posibil să asistăm la o accentuare a revendicărilor salariale în România şi nu ştim dacă ”minunea cu preţurile la ţiţei” va dura.
Mugur Isărescu a prezentat vineri, raportul asupra inflaţiei pe luna mai.
“Rata anuală a inflaţiei, calculată pe baza indicelui preţurilor de consum şi-a menţinut trendul descendent în trimestrul I 2023, iar inflaţia de bază CORE 2 ajustată a atins, de asemenea, un punct de inflexiune, a început şi ea să coboare. (…) Datele prezentate astăzi indică o scădere substanţială a ratei inflaţiei în apropierea lui 10%. Deci, în partea dreaptă aveţi determinanţii inflaţiei în T1 2023, factori care au dus la creşterea, dar şi factori care au dus la scăderea ratei inflaţiei”, a precizat guvernatorul BNR, potrivit News.ro.
El a explicat că inflaţia în România este mai redusă comparativ cu patru ţări care sunt în zona euro.
“Aici aveţi clasamentul încă neactualizat, pentru că nu cuprinde datele din luna aprilie a inflaţiei în linie comparativ cu celelalte ţări din Uniunea Europeană. Vă reamintesc că în urmă cu câţiva ani eram campionii inflaţiei, aveam cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. Datele care sunt puse pe acest tabel sunt bazate pe indicele armonizat al preţurilor de consum. Acest indicator permite realizarea de comparaţii internaţionale privind rata inflaţiei şi observaţi că în baza indicatorului armonizat, România este pe locul opt la rata inflaţiei. Nu mai suntem de câţiva ani sau de aproape un an şi ceva campioni, ne îndreptăm spre mijlocul plutonului. (…) Ce mai observăm? Pentru o bună înţelegere a situaţiei că inflaţia în România în prezent este mai redusă comparativ cu patru ţări care sunt în zona euro ceea ce ne arată că dacă eşti în zona euro, nu în mod automat ai rezolvat problema inflaţiei, este vorba de ţările baltice şi Slovacia şi are o inflaţie mai scăzută şi decât Ţările Vişegrad”, a explicat Isărescu.
Ce a contribuit cel mai mult la dezinflație
Isărescu a afirmat că şi componentele energetice au înregistrat o scădere substanţială.
“Cea mai importantă contribuţie la dezinflaţie din trimestrul 1 2023 a continuat să revină componentelor energetice. Componentele energetice arată scădere să spunem substanţială. Pe segmentul combustibililor, dezinflaţia a fost antrenată de efecte de bază favorabile, în condiţiile reducerii şi apoi stabilizării cotaţiilor la ţiţei. Preţurilor la carburanţi sunt în scădere, de asemenea, evidentă a preţurilor la carburanţi, în principal datorită faptului că a scăzut preţul ţiţeiului, dar şi alţi factori au contribuit la asta. (…) S-a calculat media preţurilor practicate în Bucureşti de cele mai mari şapte lanţuri de benzinării. Scăderea este, de asemenea, evidentă în mod deosebit la motorină în ultima vreme şi la benzină”, a mai adăugat guvernatorul BNR.
El a anunţat că o problemă este dată de situaţia preţurilor la legume şi fructe.
“O problemă care se pare că va mai continua o lună două până când producţia internă va recupera şi va contrabalansa situaţia din exterior este legată de grupa preţurilor legume – fructe. Acestea, în general, sunt foarte volatile. Acestea nu intră în calculul inflaţiei de bază pentru că cresc şi scad de la sezon la sezon. Însă aici ce avem? Avem în primul rând o situaţie serioasă în producţia europeană de legume, care a fost afectată de oscilaţiile ample şi frecvente ale temperaturii în perioada de iarnă, iar acum şi de seceta din Spania, Spania fiind un furnizor important de legume şi fructe, probabil că aţi văzut situaţia din Marea Britanie cu rafturile goale în ceea ce priveşte legumele, fructele. Apoi, în estul Ucrainei, care a fost şi probabil că va fi din nou o zonă de producţie şi de export pentru legume fructe, se desfăşoară luptă şi deci oferta este în scădere şi 20% din exporturile Turciei, multe venind chiar în România, sunt afectate datorită cutremurelor din Turcia. Ele s-au produs exact în zonele producţie şi de export a legumelor. Cum vă spuneam, 20% din exporturile de produse-agroalimentare ale Turciei se realizau în această zonă”, a mai transmis Isărescu.
Guvernatorul BNR a anunţat că România va avea şi în acest an creştere economică.
“Datele care probabil o să apară despre Produsul Intern Brut în zilele următoare vor arăta că vom avea şi în acest an creştere economică. Ţările vecine au, probabil că ştiţi, şi inflaţia mai mare şi recesiune. Până acum am evitat acest lucru, ceea ce spun eu este o realizare. Asta nu este lipsă de modestie. A fost un obiectiv pe care l-am urmărit, să încercăm această temperare a inflaţiei fără să introducem economia în recesiune”, a mai declarat Isărescu.
El a remarcat doar mici modificări faţă de prognoza anterioară privind inflaţia.
“Observaţi modificări foarte mici faţă de prognoza anterioară ceea ce este traiectoria prevăzută a inflaţiei aproape că s-ar suprapune pe cea anterioară. La sfârşitul anului, modelul ne arăta 7,1%, dar sunt sigur că dacă ar introduce cifra inflaţiei din luna aprilie, probabil că tot la 7% s-ar situa. Noi lucrăm cu datele din model şi aşa cum le avem în momentul în care aprobăm raportul şi raportul a fost aprobat în şedinţa de miercuri şi anterior, înainte de a intra în Consiliul de Administraţie, a fost discutat în două comitete de politică monetară, două, trei săptămâni în urmă, deci, n-aveam cum să introducem ultimele date, cel mult prognozele noastre. Eu spun că traiectoria inflaţiei pe care o prezentăm publicului în prezent este aproape similară cu cea precedentă. Inflaţia va scădea până la 7% la sfârşitul acestui an şi 4,2% la sfârşitul orizontului de prognoză”, a mai afirmat guvernatorul BNR.
Isărescu a menţionat că depinde şi cum va evolua preţul produselor alimentare în perioada următoare.
“Depinde foarte mult de cum vor evolua preţurile la produsele agroalimentare. Dacă ar fi să introducem percepţiile celor care au legătură cu agricultura, ştiţi cum se spune plouă în mai, mâncăm mălai sau avem mălai. Ploile din luna mai sunt cu adevărat aur pentru România, o ţară care are aşa potenţial agricol, dar nu cu tehnologie foarte înaltă. Depindem de condiţiile climaterice. S-ar putea ca prin vară, sperăm şi noi sau cel puţin sper eu, să avem o inflaţie CORE2 ajustat, chiar mai redusă decât ne arată graficul acesta şi în august, când vă prezint următorul raport de inflaţie să arătăm mai bine, dar şi aşa arată bine comparativ cu alte ţări”, a mai explicat Isărescu.
Riscurile care pot duce la o eventuală creştere a ratei inflaţiei
Mugur Isărescu s-a referit şi la riscurile care există şi care ar putea împiedica scăderea inflaţiei.
“Vom avea creştere economică, probabil în jur de trei la sută anul ăsta şi reducere substanţială a inflaţiei. Aici sunt riscurile pe care le vedem în prezent. Observaţi două: mediul extern şi politica fiscală şi cea a veniturilor şi cu suişuri şi cu coborâşuri. Două categorii de riscuri le vedem ca lucrând în sensul unei eventuale creşteri a ratei inflaţiei. Primul - piaţa muncii. Uitându-te la mediul social, cel politic, probabil că vom asista şi în România la o accentuare a revendicărilor salariale, vedem în ce măsură pot să fie temperate şi să rămână într-o zonă rezonabilă şi pe piaţa externă. Nu ştiu dacă minunea aceasta cu OPEC-ul şi cu preţurile la ţiţei va dura. Uitându-ne în trecut peste noapte, în câteva zile se pot răzgândi pe considerente politice, economice, conjuncturale”, a mai transmis guvernatorul.
În opinia sa, dacă te uiţi la televizor poţi crede că inflaţia va fi mai mare.
“Mai depinde de cât de mult te uiţi la televizor. Dacă te uiţi la televizor, poţi să crezi că inflaţia va fi mult mai mare, se arată mereu seceta din Spania, două, trei lacuri care au secat. Probabil că e adevărat”, a mai precizat Isărescu.
Editor : I.C
