Mai curajoasă decât polițiștii și procurorii, Alexandra și-a adunat puterea să spună la 112 și unde e, și ce i se întâmplă și cum arată cel care o ținea prizonieră. A sunat chiar de pe telefonul celui care o chinuia. Nu a fost însă suficient! Nimeni nu a reușit să ajungă la ea în timp util. Acum poliţiştii dau vina pe procurori, iar magistraţii spun că nu au avut agenţi cu care să intre în casă. Între timp, apar tot mai multe indicii care duc spre varianta unor crime în serie. Suspectul ar fi sunat-o atât pe mama Alexandrei, cât și pe bunicul Luizei, fata dispărută în urmă cu trei luni, și le-ar fi spus că tinerele sunt la muncă în străinătate.
„Inima îmi spun că trăieşte, că e în viaţă, dar până nu iese testul ADN, nu ştiu”, spune mama Alexandrei Măceșanu.
„Ginerele” misterios a sunat-o pe mamă la două ore după ce Alexandra apelase la 112
Agăţată acum de o urmă de speranţă, mama Alexandrei a trăit, în ziua în care alerga la poliţie să reclame dispariţie fetei, un episod pe care nu îl înţelegea, dar pe care l-au desluşit acum procurorii. A fost sunată de un bărbat care s-a prezentat a fi „ginerele” şi care i-a spus că Alexandra e bine, a plecat la muncă în Belgia.
Se întâmpla la două ore de momentul în care fata sunase de trei ori la 112 şi le dădea operatorilor şi poliţiştilor detalii despre ce i se întâmplă. Le-a spus că este sechestrată de un bărbat de aproximativ 50 de ani, gras, cu burtă şi ochi albaștri. Apoi, că a fost legată la mâini şi la ochi, bătută şi violată. Nu ştia adresa la care se află, dar le-a spus poliţiştilor că vede în curte o maşină, un brad înalt şi o platformă cu fiare vechi.
Părinţii fetei au fost chemaţi în curtea ororilor. Tatăl a recunoscut bijuteriile Alexandrei, dar mama nu e în stare să se apropie de acel loc: „Nu pot trece, nu, nu!”
Încă o mamă cu inima sfâșiată de durere
Tot într-un sat de lângă Caracal, o altă mamă are inima sfâşiată.
„Noi de fiica noastră nu ştim nimic din 14 aprilie. Ieri am fost să dau nişte probe ADN şi au zis că în timpul cel mai scurt ne dau un răspuns. Încă, concret, nu e nimic despre Luiza”, spune mama tinerei.
Luiza Mihaela Melencu a dispărut în luna aprilie, tot după ce a urcat într-o maşină de ocazie, spre Caracal. La scurt timp după ce bunicul ei a anunţat dispariţia, a fost sunat tot de un bărbat şi i s-a spus că fata e bine, a plecat să muncească în Elveţia.
„Cazul e tras la indigo!”, spune acum mama Luizei.
Procurorii DIICOT au pus cap la cap cele două întâmplări şi au conturat varianta unor crime în serie, care au acelaşi suspect: Gheorghe Dincă.
Gheorghe Dincă, un om cu probleme psihice?
„Cine se uită la el vede un om dur, periculos, poate are probleme psihice. Familia nu l-a ajutat, poate dacă l-ar fi internat, ar fi primit un tratament şi într-o situaţie de criză, existau calmante şi nu s-ar fi ajuns aici”, spune Liviu Chesnoiu, psihiatru criminalist.
„Nu a recunoscut persoanele, a spus că nu le cunoaşte şi că nu le-a transportat. Apelul a fost făcut de pe telefonul lui, da”, a declarat avocatul din oficiu, Alexandru Bogdan.
Închis la Poliție după ora 16:00. Criza unui sistem
Între timp, autorităţile dau vina una pe cealaltă pentru lipsa unei reacţii care ar fi putut să o salveze pe Alexandra. Asociaţia Procurorilor susţine într-o scrisoare deschisă că la ora 3:00, după ce obţinuseră mandatul de percheziţie, poliţiştii i-ar fi spus procurorului că nu au oameni disponibili la sediu şi abia două ore mai tărziu a fost constituită echipa operativă. De cealaltă parte, poliţiştii susţin că procurorul nu le-a permis să intre în locuinţă până la ora 6:00.
Dincolo de bâlbâiala şi acuzele autorităţilor, la Dobrosloveni, în satul Alexandrei, poliţia nu e de găsit.
Cristian Popa, jurnalist Digi24: „Suntem în faţa sediului de Poliţie din Dobrosloveni. Încercăm să aflam detalii despre Alexandra, dar și la această oră, sediul Poliției e încuiat”.
„După ora 4:00 nu mai găseşti pe nimeni. Dacă avem o problemă, sunăm la 112. E groaznic că în sistem nu avem cu putere de decizie la secundă. Copilul meu cel mic a fost coleg cu Alexandra la ansamblu” (ansamblul folcloric - n.r.), spune, cu lacrimi în ochi, Gheorghe Tudorașcu, primarul din Dobrosloveni.