Guvernul României a adoptat bugetul pentru 2025 şi l-a trimis Parlamentului pentru a fi dezbătut în procedură de urgenţă. Premierul Marcel Ciolacu a spus că este vorba despre un buget cu investiții record, iar ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, consideră că bugetul este „cumpătat si echilibrat”, fiind construit pe un deficit de 7%.
ACTUALIZARE 12:30 Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a transmis, sâmbătă, după adoptarea bugetului de către Guvern, că nu vor exista creşteri de pensii şi salarii în acest an, dar nici nu au fost luate în calcul creşteri de taxe şi impozite.
„Şi anul trecut, dacă nu ar fi fost creşterile multiple de salarii şi dacă nu ar fi fost majorate semnificativ sumele pentru investiţii, s-ar fi apropiat bugetul, nu spun că s-ar fi încadrat în 5,5 de exemplu, dar s-ar fi apropiat de deficitul prognozat”, a declarat ministrul Finanţelor.
„Ne-am asumat plata salariilor la nivelul lunii noiembrie 2024 şi ne vom ţine de această promisiune. Am făcut un calcul, la sfârşitul anului şi am văzut că nu este spaţiu fiscal pentru a mai face o dată indexările de pensii la începutul anului şi am luat această decizie, ne vom ţine de promisiune şi vom plăti toate pensiile la nivelul anului trecut şi cu siguranţă nu se va repeta scenariul de anul trecut, care a fost un an extrem de dificil, din toate punctele de vedere, a fost an electoral, a fost an cu foarte multe dispute pe tot ce înseamnă creşteri de salarii”, a adăugat ministrul Finanţelor.
ACTUALIZARE 12:15 Ministrul Finanţelor Publice, Tanczos Barna, a prezentat, sâmbătă, pilonii pe care a fost construit bugetul.
„Daţi-mi voie să vă spun pe scurt pe ce ne bazăm când spunem că România este o ţară în plină dezvoltare economică. Dacă ne uităm la PIB şi la recuperarea decalajelor, faţă de celelalte state membrie ale UE, putem să constatăm din Eurostat, statisticile oficiale ale UE, că România a lăsat în urmă, deja 7 state membre care au PIB pe capita mai mic decât cel din România şi suntem foarte aproape de Estonia şi suntem pe urcare.
Este un lucru foarte important pentru că sunt în urma noastră, Polonia, Ungaria, Croaţia, Slovacia, Letonia, Grecia, Bulgaria, ţări cu economii splide. Putem afirma că România se poate baza pe o creştere economică solidă, pe o economie aflată în ascensiune, în dezvoltare”, a declarat, sâmbătă, ministrul Finanţelor, după şedinţa de Guvern.
Potrivit acestuia, „această dezvoltare se deatorează, pe de-o parte, evoluţiilor pozitive din economie”.
Unul dintre elementele cele mai importante este evoluţia productivităţii muncii. Putem constata că am lăsat în urmă plutonul din Europa Centrală şi de Est şi din acest punct de vedere România se situează în fruntea acestui pluton format din Bulgaria, Cehia, chiar Slovacia, Slovenia, Croaţia, Ungaria, Polonia. Deci în ceea ce priveşte productivitatea muncii, semnele sunt încurajatoare”, a mai declarat ministrul.
Potrivit acestuia, evoluţiile structurale din ultimii 10 ani arată, de asemenea, o reducere treptată a persoanelor angajate în agricultură şi o creştere a persoanelor aflate în domeniul serviciilor de piaţă şi în industrie.
„Acest lucru este benefic pentru economie, creşte foarte mult productivitatea în agricultură, în primul rând datorită investiţiilor”, a mai declarat Tanczos Barna.
Potrivit acestuia, ”investiţiile sunt motorul acestei creşteri economice şi România poate să îşi consolideze această poziţie şi datorită susţinerii pe care o primim de la BNR”.
ACTUALIZARE 11:10 Ministrul Finanțelor Tanczos Barna face declarații la sfârșitul ședinței de Guvern, după adoptarea bugetului pe 2025. „Este un buget cumpătat, bazat pe o prognoză prudentă, un buget echilibrat. Avem bani suficienți pentru salarii, pensii și ajutoare sociale”, a dat asigurări ministrul.
Totodată, ministrul Finanțelor a precizat că statul trebuie să fie „mai suplu” și că toate cheltuielile publice vor fi reduse pe parcursul anului.
„Echilibrul trebuie consolidat prin creșterea economică, primul pas a fost să construim un buget pe trei piloni, un stat mai suplu cu servicii de calitate și cheltuieli mai mici, nu vrem să frânăm brusc, treptat, vor fi reduse cheltuielile în toate instituțiile publice și cheltuielile cu personalul din procentul PIB-ului au început să scadă, ajungem la 8,9% față de 9,3% anul trecut, în condițiile în care am avut și majorări salariale în 2024”, a spus Tanczos Barna.
Ministrul a promis investiții „masive” în 2025. Ministerele Mediului, Transporturilor și Sănătății vor avea mai mulți bani, potrivit acestuia.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
ACTUALIZARE 11:00 „Au fost pe ordinea de zi trei proiecte de lege, pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, Proiectul de lege al bugetului de stat pe anul 2025 şi Proiectul de lege al bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025. Toate trei au fost aprobate de Guvern şi trimise către Parlament în procedură de urgenţă”, a transmis Constantin, la finalul şedinţei de Guvern.
ACTUALIZARE 10:30 Ședința de Guvern în care se aprobă bugetul de stat pe anul 2025 a început. Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul ședinței că proiectul de buget prevede investiții record și că cea mai mare miză e exploatarea fondurilor europene. În paralel se reduc cheltuielile statului cu 0,5%.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Mi-aș dori ca împreună să promovăm firmele și produsele românești, oriunde, chiar și pe Tiktok. Prioritizăm investițiile locale în funcție de impactul economic. Alocăm 11 miliarde programelor Anghel Saligny și PNDL, 8,2 miliarde proiectelor PNRR și 3,3 miliarde celor din fonduri europene.
În plus, creștem simțitor în acest an descentralizarea finanțărilor publice către autoritățile locale. Cea mai mare miză a acestui buget e exploatarea la maximum a fondurilor europene disponibile, e o alocare istorică, peste 17,5 miliarde euro. Sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre și voi pune presiune uriașă pe toată lumea să luăm acești bani”, a susținut la începutul ședinței Marcel Ciolacu.
Premierul a mai adăugat că își asumă creșterea pensiilor și că în continuare va sprijini economia și IMM-urile.
„Reducem costurile de funcționare ale statului cu 0,25 puncte procentuale, ajustăm și cheltuielile de personal și cele de bunuri și servicii. Protejăm în continuare puterea de cumpărare a românilor cu venituri mici. Am crescut de la 1 ianuarie salariul minim la 4.050, în 2025, câștigul salarial net va crește cu 6,1% peste nivelul inflației de 4,4%.
Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici și îmi asum această decizie. Continuăm sprijinul pentru economie și IMM-uri cu toate schemele de ajutor de stat din planul bugetar structural agreat cu Comisia Europeană. Sunt zeci de miliarde de lei țintite spre creșterea producției industriale locale”, a spus Marcel Ciolacu.
Știrea inițială. Potrivit unui anunţ al Executivului, şedinţa de Guvern este programată la ora 10.00.
Pe ordinea de zi se află adoptarea bugetului, urmând ca acesta să fie transmis săptămâna viitoare în Parlament, odată cu începerea primei sesiuni ordinare din acest an.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că vineri s-au făcut „toate procedurile prealabile” pentru ca bugetul să poată fi adoptat sâmbătă, „într-o şedinţă specială de Guvern”, notează News.ro.
Proiectul Legii bugetului de stat a fost făcut public, joi seară, de Ministerul Finanţelor. Ministrul Tanczos Barna apreciază că este o construcţie echilibrată şi cumpătată, construită pe un deficit de 7% şi acelaşi procent alocat investiţiilor.
Potrivit proiectului supus dezbaterii publice, bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 357.819,4 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 744.554,8 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 500.049,4 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 142.229,9 milioane lei.
Ministerele Culturii, Agriculturii şi Afacerilor Externe, Parlamentul şi Administraţia Prezidenţială primesc mai puţini bani decât anul trecut, conform proiectului Legii bugetului, în timp ce Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cel al Transporturilor, al Educaţiei şi Ministerul Muncii au bugete majorate, la fel şi Secretariatul General al Guvernului.
Şi în acest an, potrivit proiectului de buget, serviciile de informaţii primesc bugete mai mari comparativ cu anul anterior. Creşterile variază între 5 şi 15%. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale beneficiază de buget cu peste 50% mai mare comparativ cu anul trecut.
Citește și
VIDEO Guvernul taie din banii Capitalei. Nicușor Dan spune că legea bugetului este neconstituțională: „Votul bucureștenilor este ignorat”
Editor : B.E.
