Guvernul a scos cozonacul și bulionul de pe lista alimentelor cu preț plafonat

Modificări pe lista alimentelor plafonate, măsură care tocmai a fost prelungită de Guvern cu două luni. Cozonacul, margarina, bulionul, carnea tocată și drojdia au ieșit de pe listă și au fost introduse magiunul și untul.    

PSD-PNL-USR-UDMR au o nouă rundă de negocieri. Neînțelegeri privind împărțirea ministerelor

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Prețul alimentelor de bază va fi plafonat încă două luni. Decizia a fost luată ieri și împiedică o creștere a prețurilor cu până la 20%, potrivit declarațiilor premierului.

Măsura îi nemulțumește pe reprezentanții magazinelor, care susțin că o astfel de măsură nu era necesară. Pe lista alimentelor cu prețul plafonat ar putea apărea și mielul.

Lista produselor cu adaosul comercial plafonat, în prezent:

1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi
2. Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT
3. Brânză telemea de vacă vrac
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame
5. Făină albă de grâu "000" până la 1 kg
6. Mălai pănâ la 1 kg
7. Ouă de găină calibrul M
8. Ulei de floarea-soarelui până la 2 l
9. Carne proaspătă pui - Carne pui, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os şi aripi de pui, varianta standard.
10. Carne proaspătă porc - Carne porc, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os şi fără os, spată de porc.
11. Legume proaspete vrac - Legume proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă: roşii, ceapă, castraveţi, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca şi ardei capia, usturoi.
12. Fructe proaspete vrac - Fructe proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, înseamnă mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă.
13. Cartofi proaspeţi albi vrac
14. Zahăr alb tos până la 1 kg
15. Smântână- 12% grăsime
16. Unt până la 250 grame
17. Magiun până la 350 grame

Premierul Marcel Ciolacu a discutat luni cu reprezentanţii sectorului de retail despre plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, declara la mijlocul lunii ianuarie, la finalul unei întâlniri cu mediul asociativ, că îşi doreşte prelungirea acestei măsuri şi după data de 31 ianuarie 2024, luând în calcul şi introducerea de noi produse pe listă, însă o decizie va fi luată numai în urma dialogului cu retailerii şi procesatorii şi după ce va discuta cu premierul Marcel Ciolacu.

„Din punctul meu de vedere, aşa cum am spus, îmi doresc ca această ordonanţă să fie prelungită (...) Această ordonanţă, când a fost emisă de Ministerul Agriculturii, s-a bazat pe anumite studii, pe consumul pe care familiile cu venituri mici şi medii îl au în România. Aceste alimente de bază au fost introduse pentru că românii îşi doreau, prin studiile pe care le-am făcut, ca aceste preţuri la alimente să fie reduse”, a spus Florin Barbu, pe 17 ianuarie.

Pe de altă parte, retailerii au venit cu propunerea de a fi introdus un mecanism care să permită o intervenţie punctuală, dacă există creşteri nejustificate de preţ în cazul unor produse. În opinia lor, această intervenţie ar presupune, printre altele, acordul voluntar, promoţii, reducerea adaosului comercial punctual sau plafonarea preţului acelui produs.

„În relaţia cu consumatorul noi suntem parteneri, pentru că avem acelaşi obiectiv şi anume ca aceşti consumatori, cetăţenii din România, să aibă acces la produse, acest acces să fie facil, să existe varietate şi volum de marfă permanent. Pe de altă parte, tot împreună să căutăm metode, variante prin elemente adverse, precum inflaţia sau poate alte elemente care pot modifica punctual disponibilitate anumitor produse pe raft la preţuri corecte, să fie influenţate. Din acest punct de vedere am văzut şi poziţia avută de reprezentanţii asociaţiilor de procesatori şi micii comercianţi. Există în continuare totuşi o anumită îngrijorare vizavi de modalitatea în care, poate, se va continua cu acest proiect”, a spus atunci directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale (AMRCR), George Bădescu.

Acesta a adăugat că este important modul în care va continua să funcţioneze acest proiect, pentru că în piaţă funcţionează concurenţa, iar performanţa companiilor trebuie să decidă serviciile şi preţurile în relaţia cu consumatorii.

Cel mai tranşant a fost preşedintele federaţiei Romalimenta, Sorin Minea, care a declarat că prelungirea plafonării este „catastrofală” nu numai din punct de vedere al industriei alimentare ci şi al consumatorului final.

„În primul rând, plafonarea este făcută, din punctul nostru de vedere, greşit, pentru că sunt prinse doar procesarea şi retailul, producţia, deci furnizorul de materii prime nu are niciun fel de plafonare, iar în ultimul timp, preţurile materiilor prime în România sunt mai mari decât afară. Deci preţurile cresc, dar cresc în detrimentul nostru. (...) Cererea noastră este clară: prelungirea este catastrofală nu numai din punct de vedere al industriei alimentare ci şi al consumatorului final”, a declarat pentru Agerpres Sorin Minea. 

Editor : G.M.