GALERIE FOTO. 73 de ani de la primul protest anti-comunist din România. Ziua în care Guvernul Groza a ucis tineri în Piața Palatului

Data actualizării: 08.11.2018 14:01 Data publicării: 08.11.2018 13:59

S-au împlinit 73 de ani de la primul protest anti-comunist. Era începutul coșmarului roșu, iar data de 8 octombrie 1945 avea să marcheze unul dintre cele mai importante mitinguri din istoria României moderne.

În data de 8 noiembrie, de Sf. Mihail și Gavriil, Piața Palatului Regal s-a umplut de zeci de mii de tineri care purtau steagul tricolor și scandau un mesaj: „Regele și Patria!”. Ziua onomastică a Regelui Mihai a fost prilejul potrivit pentru a porni o amplă manifestație democrată pentru susținerea tânărului suveran în fața presiunilor sovieticilor și a pârghiei URSS din România reprezentată de guvernul comunist al lui Petru Groza.

Mesajele de protest au început să răsune în Piața Palatului Regal încă de dimineață. Printre zecile de mii de tineri bucureșteni, majoritatea studenți simpatizanți ai PNȚ și PNL, se numărau și muncitori, precum și veterani din al Doilea Război Mondial.

Protestul venea pe fondul unei decizii luate de Regele Mihai, care refuza pur și simplu să mai semneze vreun act emis de guvernul comunist. În absența parafei regale, actele normative nu puteau intra în vigoare. Prin urmare, Petru Groza vedea în tânărul monarh principalul obstacol în calea fundației legislative de care comunismul avea nevoie ca să se instaureze ca regim politic milenarist.

Autoritățile comuniste au încercat să înăbușe manifestația regalistă, folosind metode propagandistice, dar mai ales violența. Piața Palatului Regal era împânzită de cordoanele forțelor de ordine și de militari din divizia Tudor Vladimirescu.

Protestatarii au forțat cordoanele de represiune, până când comuniștii au trimis în Piață camioane cu muncitori înarmați care au intrat în plin în mulțimile de tineri, în timp ce soldații români au primit ordin să deschidă focul.

Rezultatul: 11 morți, zeci de răniți și peste 1.000 de persoane au fost trimise direct în închisoare, fără să fie puse sub acuzare.

Pe 8 noiembrie, Regele Mihai nu se afla în București, ci la Castelul Peleș, neavând cum să intervină la timp pentru a opri vărsarea de sânge.

Aceasta este, de altfel, data care avea să constituie și „piatra de mormânt” a monarhiei, deoarece persoanele arestate în acea zi au fost folosite ca instrument de șantaj de către comuniști pentru a-l determina pe Rege să semneze actul abdicării, pe 30 decembrie 1947, amenințându-l că îi vor ucide pe toți cei peste 1.000 de tineri arestați în Piață.