Expert în fenomene meteo extreme, despre stratul de grindină de 1 metru: În acest caz am avut un sistem care se numește efect de tren

Data actualizării: Data publicării:
Satul Palazul Mic, din județul Constanța, a fost acoperit de un strat consistent de grindină, în unele locuri ajungând la un metru. Foto: ISU Constanța
Satul Palazul Mic, din județul Constanța, a fost acoperit de un strat consistent de grindină, în unele locuri ajungând la un metru. Foto: ISU Constanța

Un fenomen meteo extrem a avut loc, luni, în Palazul Mic. Satul din județul Constanța a fost acoperit de un strat de grindină care a atins și un metru grosime. Grindina acumulată a blocat accesul într-o casă în care erau cinci oameni. Toți au fost evacuați în siguranță. Tot din cauza viiturii produse, trei mașini au fost mutate la o distanță de zeci de metri, iar mai multe clădiri au fost afectate.

Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, a explicat la Digi24 că este vorba despre un fenomen foarte rar. 

„Avem acum o perioadă în care avem temperaturi mai mari decât media climatologică, însă nu cu foarte mult. Este interesant cum s-a format acest fenomen, pentru că a început în orele dimineții, undeva în sudul României, s-a dezvoltat în nordul Bulgariei și apoi a evoluat către nord. Am avut cam orice situație neobișnuită din timpul verii, în care, pentru a forma furtuni de genul acesta, avem nevoie de instabilitate, umiditate ridicată și ceva care să declanșeze furtuna. În acest caz am avut umiditatea care a venit dinspre Marea Neagră și am avut instabilitate foarte mare”, a explicat el.

„Pe măsură ce au ajuns în România, cumva au fost ajutate de această instabilitate să se dezvolte mai mult. Ceea ce s-a format de fapt este un sistem care se numește în meteorologie multicelular. Imaginați-vă o furtună destul de mare în care sunt mai multe nuclee. Fiecare dintre aceste nuclee, sau celule, sunt nori cu dezvoltare pe vertical, capabili să producă fenomene extreme: grindină de mari dimensiuni, precipitații intense. În particular, în acest caz, am avut un sistem care se numește efect de tren. Deasupra unei singure regiuni au apărut mai multe multi-celule care s-au deplasat una după alta, exact ca un tren, fiecare vagon fiind o celulă din care a plouat, a căzut grindina și în felul acest am avut cumulări mari de grindină sau acumulări mari de precipitații care să ducă la viituri”, a mai spus Bogdan Antonescu.

În opinia expertului, cauza acestei furtuni ar fi prelungirea vremii calde în sezonul de toamnă.

„Este foarte greu pentru un singur caz, cum ar fi acesta, să spunem dacă el este sau nu generat de schimbările climatice. Pentru aceasta ar trebui să facem simulări care se numesc studii de atribuție, deci să încercăm să reproducem această furtună cu un computer, întâi cu influența schimbărilor climatice, apoi fără influența lor și să le comparăm”, a completat expertul.

„Ceea ce este interesant este impactul. Pentru că, dacă nu am fi avut acest efect de tren, atunci nu am fi avut fenomene care să se acumuleze, ci poate doar furtuni cu impact mult mai redus, deci un timp mai scurt, în diferite regiuni”, a subliniat Bogdan Antonescu.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri