VIDEO. Cum se distrează românii pe caniculă
Pe plajă. Furnicar la Mamaia
Litoralul este aproape sufocat de turişti în acest weekend: 200 de mii de suflete. Ca întotdeauna, cea mai mare aglomeraţie este la Mamaia, unde nu mai este niciun loc liber de parcare, se stă la coadă în restaurantele cu autoservire, iar pe plajă nu mai ai unde să calci.
Pe plajă, la terase sau pe faleză a fost agitaţie toată ziua, sâmbătă. În acest sfârşit de săptămână, staţiunea Mamaia a semănat cu un imens furnicar.
„Este un week-end full; iureş, chiar, pot să spun că e iureş. Dacă vă uitaţi, şezlongurile sunt alandala. Nu mai sunt şezlonguri libere. Chiar am adus de-acasă - de-acasă, din depozit”, spune Iulian Răzvan Chiţan, administratorul unei plaje din Mamaia.
Ca să nu piardă clienţi, administratorii plajelor au aşezat scaunele pliante de plastic foarte apropiate unele de altele şi până în mare. Şi tot nu au fost suficiente. Unii au făcut plajă direct pe saltea, la malul apei.
„Prea multe şezlonguri. Nu au loc şi cearşafurile noastre. Aproape că plaja este invadată de şezlonguri”, spune o tânără.
„Aşa suntem noi obişnuiţi, să fim mulţi, mizerabili, într-un fel, pe plajă, să nu avem grijă de noi”, constată un bărbat.
Şi la terase a fost înghesuială, în special în sudul staţiunii Mamaia. La unul dintre localurile cu regim autoservire, de exemplu, clienţii au stat la coadă şi 20 de minute.
„Foarte aglomerat, da, aşa este. Şi mâncarea foarte bună. Şi vă aşteptăm pe toţi la mare. (Merită aşteptarea?) Merită, sută la sută”, spune un tânăr.
„În decada a doua a lunii iulie, începând de pe 15-16, până în prezent, vânzările au crescut cam 100%”, precizează Vasile Chirondojan, administratorul unei terase.
Şi, dacă pe plajă turiştii şi-au făcut cumva loc, misiunea şoferilor care căutau un loc de parcare s-a dovedit dificilă.
„Abia l-am găsit şi p-ăsta. Ăsta este pentru persoane cu dizabilităţi şi e foarte, foarte greu să găseşti un loc”, spune un șofer.
Şi în acest week-end, cele mai multe dintre hotelurile din staţiunea Mamaia au anunţat că au peste 90% din locurile de cazare ocupate.
La ștrand în București
Pentru a cheltui mai puţin sau pentru că nu au timp să meargă până la mare, mulţi bucureşteni preferă ştrandurile sau lacurile din Capitală. Bronzul şi scăldatul pot să coste doar câţiva lei, pentru cei veniţi de acasă cu bere şi un sandviş pe malul Lacului Morii, de exemplu.
Intrarea la ştrand este de 50 de lei într-o zi de weekend, berea şi sucul costă 5 lei, iar un mic 2,5 lei. Dar cheltuielile pot şi să depăşească 600 de lei, la un ştrand cu pretenţii.
Toate pânzele sus!
Îndemnul s-a auzit ieri, tot pe litoral, la cea mai importantă competiţie din România destinată iahturilor. În cursa din acest weekend, la care se înregistrează un număr-record de participanţi, s-au înscris şi două ambarcaţiuni din Bulgaria.
Ambarcaţiunile au plecat din portul Limanu şi au mers pe traseul în formă de triunghi până la Costineşti.
Adrian Poparad, skipper, mărturisește: „E o plăcere foarte mare. În momentul în care te urci pe un iaht, pe un velier, îţi vine să îţi petreci acolo tot timpul. (...) La început, când veneam şi stăteam doar două zile, sâmbătă şi duminică, aveam senzaţia că sunt după o săptămână de concediu, deci este o relaxare maximă, e o libertate maximă ce o ai pe apă”.
La competiţie ia parte și Deea Buzdugan. Este la cea de-a şaptea competiţie la care participă şi s-a indrăgostit de acest sport în urmă cu opt ani.
„Fiind un echipaj nou este foarte greu, mai ales că suntem la racer-e, care este categoria cu cei mai buni, să spunem, competitori, unde avem echipaje care de ani de zile se dau şi sunt foarte bine închegate, îşi cunosc foarte bine barca. Ne dorim să ajungem pe podium până la sfârşitul sezonului măcar la o cursă”, spune Deea Buzdugan.
Iar numărul concurenţilor creşte în continuu. Anul acesta, de exemplu, au fost cu zece veliere mai mult decât anul trecut.
„Au luat startul 38 de veliere dintre care și două ambarcaţiuni din Bulgaria. Ei au următoarea regată abia în august şi ne-au sunat şi ne-au spus că le-ar face mare plăcere să vină să concureze cu românii”, spune Ania Vlădescu, organizator.
Traseul a făcut parte din cea de-a treia etapă a Cupei României la iahting. Câştigătorul va fi desemnat însă abia duminică, după ce velierele vor mai participa la o cursă în formă de cerc, undeva în apropierea Mangaliei.
Sighișoara. Ziua a doua de festival
Spectacole şi lupte cavalereşti, teatru pentru copii şi concerte de muzică medievală pe patru scene instalate în cetate. Aceasta a fost atmosfera în cea de-a doua zi a Festivalului Medieval de la Sighişoara, care a ajuns la cea de-a 23-a ediţie.
Mii de oameni din toată ţara şi din străinătate au venit să se bucure de atmosfera de poveste din vechiul oraş.
„Toba este instrumentu-n care niciodată golul/ N-a sunat mai tare”. Toboşarul cetăţii din Sighişoara nu a lipsit de la nicio ediţie a Festivalului Medieval, deoarece el este cel care îi întâmpină pe turişti. De 10 ani, misiunea este îndeplinită de Dorin Stanciu. Ştie să salute în 59 de limbi.
„Este extraordinar atunci când vin 90 de mii de evrei pe an - spun aşa, în mare, ca să ştiţi - şi îi salut în limba lor şi facem horă în faţa Turnului cu ceas sau în Piaţa Cetăţii”, spune Dorin Stanciu, toboșarul Cetății Sighișoara.
A fost o zi plină la Sighişoara în vechea cetate, iar turiştii, veniţi în număr mare, au avut ce vedea - de la turniruri cavalereşti până la ateliere de meşteşuguri tradiţionale. Unii, în special cei străini, au vrut să afle mai multe despre cetăţi.
„Este minunat! Este ceva ce nu întâlnesc în ţara mea natală, Mexic, şi nu mă aşteptam la aşa ceva. Am citit despre astea, dar a fost cu mult timp în urmă şi cred că după mă voi duce să recitesc”, spune o turistă din Mexic.
„Festivalul este foarte frumos. Este pentru prima oară când vin şi sunt foarte impresionată”, mărturisește o turistă din România.
Ediția cu numărul 23 a festivalului este dedicată celor 500 de ani de muzică şi teatru în cetatea Sighişoarei.
„Avem melodii proprii, avem şi melodii inspirate din mitologia românească, din muzică medievală, din folclorul românesc, în special cel din Ardeal”, precizează Sergiu Corbu, de la formația medievală AD HOC.
„Este animat. La nivel de public cred că sunt dacă nu la fel de mulţi, poate puţini mai mulţi oameni decât în anii trecuţi”, estimează Adriana Constantinescu, directorul de programe al festivalului.
Ultima zi a festivalului va fi plină de recorduri. Turiştii vor avea ocazia să guste din cel mai mare covrig pregătit la un festival medieval, să vadă o spadă grea de 140 de kilograme şi o mască populară înaltă de 4 metri.
Triatlon pe Transfăgărășan
Transfăgărășanul a fost închis sâmbătă, între Lacul Vidraru și Bâlea Lac, pentru cea mai grea competiție de triatlon din România. Aproape 300 de concurenți au luat startul într-un concurs în care au avut de înotat, pedalat și alergat, fără pauză.
Concurenţii au luat startul în lacul Vidraru, unde au avut de înotat aproape 2 kilometri. Susţinătorii sau simplii spectatori i-au urmărit de pe versanţii Făgăraşului.
„Interesant, excitant. Mai ales că e o chestie pe care eu n-o pot face. Da, e foarte interesant”, spune o tânără.
Dintre cei 300 de participanţi, mai bine de 200 s-au înscris la clasa de amatori. Chiar şi aşa, mulţi dintre ei şi-au testat serios limitele.
„Să-mi depășesc teama de apă, practic. Că, în rest, bicicleta și alergarea nu sunt așa o mare problemă”, mărturisește un concurent.
„Am văzut un afiș, chiar în București: Transfier. Ia să văd eu ce e ăsta... Hai să merg și eu! M-am antrenat un pic, două săptămâni”, poveștește un altul.
La categoria profesionişti, concurenţii au luptat pentru premiul de 1.200 de euro, promis celui care va termina pe primul loc.
Imediat după ce au ieşit din apă, concurenţii şi-au dat jos costumul de neopren şi s-au urcat pe biciclete. Au pedalat până la 80 de kilometri, pe un traseu cu diferență de nivel de peste 1.600 de metri. După mai bine de două ore, fără să aibă măcar o clipă de respiro, participanții și-au lăsat bicicletele în parcare și au pornit pe traseul de alergare.
„Probabil că mulți români și-ar fi dorit să meargă pe Transfăgărășan, ne cerem scuze dacă i-am încurcat cu ceva, dar cred că numai așa putem să ajungem să avem competiții de talie internațională în România”, spune Mihai Preda, organizator.
Competiția a avut finish-ul lângă statuia lui Prometeu, iar traficul pe Transfăgărăşan a fost reluat începând cu ora 18.
Open Park. Weekend departe de tablete
Weekend dedicat copiilor într-un parc din Braşov. Cei mici descoperă cum se jucau părinţii şi bunicii lor - fără tabletă, telefon mobil sau calculator. Atracţia zilei a fost pânza de 20 metri pe care au colorat-o cum le-a trecut prin cap şi care va fi expusă în centrul orașului.
Parcul Tractorul din Braşov a fost tărâmul copiilor. Cea mai mare înghesuială a fost în jurul pânzei de 20 de metri pe care au trebuit să o coloreze.
„Distractiv, e mult mai fain decât în casă, între pereţi”, spune o fetiță.
Cei mici au fost atraşi şi de atelierele de lucru manual, acolo unde au învăţat să facă felicitări.
Restul parcului a fost împărţit în mai multe spaţii pentru jocuri de societate, desene sau sporturi cu mingea. Chiar dacă toate au fost destinate copiilor, părinţii s-au bucurat că i-au putut ţine, pentru câteva ore, departe de computere.
„În primul rând cred că foloseşte pentru socializare, le dezvoltă aptitudini, îi mai scoatem din casă”, spune o mămică.
„Un eveniment care este destinat tinerilor, copiilor şi familiilor acestora din Braşov şi tuturor celor interesaţi să petreacă în mod activ un weekend de vară”, precizează Claudia Popa, organizator.
Festivalul Open Park este la cea de-a treia ediţie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
