Vaccinarea anti-TBC a copiilor, cu serul din Danemarca, a fost suspendată

Ministerul Sănătăţii a solicitat expertiză din partea Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor Transmisibile (ECDC) şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pentru evaluarea independentă a situaţiei create în urma vaccinării nou-născuţilor împotriva tuberculozei.

„Deoarece există puncte de vedere divergente ale specialiştilor privind evoluţia după vaccinarea cu BCC şi în urma unei prime analize asupra situaţiei create, am decis să solicităm o opinie neutră şi avizată. O echipă de experţi ECDC şi OMS va analiza toate aspectele legate de problema ivită. Aceasta va lucra cu reprezentanţii comisiei de specialişti români care au avut o primă întâlnire şi de la care aştept un raport preliminar”, a declarat ministrul Sănătăţii, Raed Arafat, după analiza efectuată joi de comisia MS.

Ministrul a spus că experţii ECDC şi OMS vor ajunge în România în maximum două săptămâni, însă, până la finalizarea raportului acesteia şi clarificarea situaţiei, MS a decis sistarea temporară a vaccinării BCC.

O comisie formată din medici din București și din țară s-a întrunit azi la Ministerul Sănătății pentru a decide dacă vaccinarea anti-TBC cu serul importat din Danemarca va continua. Întâlnirea a avut loc după ce zece nou-născuți au ajuns la spital cu tuberculoză, după ce au fost vaccinaţi tocmai împotriva bacilului.

Până acum, 443.000 de doze de vaccin au fost deja distribuite medicilor, iar mai mult de jumătate au fost deja folosite la imunizarea copiilor.La Institutul de Sănătate Publică au fost înregistrate 115 cazuri de copii cu reacții adverse.

Zece bebeluși au fost operați din cauza reacțiilor adverse grave

Zece nou-născuți au ajuns la spital cu tuberculoză, după ce au fost vaccinaţi tocmai împotriva bacilului care provoacă boala.Medicii spun că reacţiile adverse au fost atât de grave încât au fost nevoiţi să îi opereze pe bebeluşi.

Cadrele medicale atrag atenţia că efectele injectării serului apar chiar şi la câteva luni după vaccinare.

În ultimele zece luni, la Institutul „Marius Nasta” din Capitală au fost trataţi, din acelaşi motiv, alţi 50 de copii, iar la nivel naţional au fost înregistrate 115 cazuri.

Autorităţile estimează că peste 200.000 de copii au fost vaccinaţi cu produsul danez. Situaţia este analizată şi la nivelul Ministerului Sănătăţii, dar fostul ministru Vasile Cepoi, actual consilier al premierului pe probleme de sănătate, susţine că nu sunt motive de panică.

Medic pediatru: Este mai bine ca vaccinurile să se prepare în ţara în care sunt aplicate

Gabriela Katona, medic primar pediatru, explică la Digi24 că vaccinul trebuie importat pentru că la noi în ţară – la Institutul Cantacuzino -, el nu se mai fabrică. „Întotdeauna am zis că e mai bine ca vaccinurile să se prepare în ţara respectivă, pentru că loturile au o particularitate de la ţară la ţară”, spune dr. Katona.

„Vaccinurile importate sunt testate pe copiii din ţara respectivă, de aceea reacţiile adverse care au loc în mod normal pot fi mai grave la copiii noştri. Referitor la aceste reacţii secundare, se va face o anchetă şi probabil că o să aflăm care este cauza”, a precizat medicul.

Vaccinarea anti-tuberculoasă este obligatorie. „Vaccinurile se prepară după tehnica combinărilor şi permutărilor: se iau mai multe bacterii, se fac nişte studii speciale, se cultivă şi apoi se introduc în organism”, explică medicul pediatru.

Reacţiile adverse sunt de trei feluri:

- Locale: în zona în care s-a făcut vaccinul. Pentru că acesta se face intradermic, adică sub piele, apare o „floricică”, cicatrice care atestă faptul că vaccinarea s-a facut corect.

- Reacţii generale: febră, mărirea unor ganglioni sau mărirea tuturor ganglionilor din organism; poate apărea chiar o reacţie generală, o formă de septicemie, atunci când starea generală se agravează, iar copilul trebuie internat şi tratat.

Dr. Gabriela Katona şi-a exprimat dorinţa că micuţii afectaţi vor face faţă reacţiilor adverse puternice şi că nu vor exista cazuri mortale sau cazuri cu sechele pe viaţă.

Pediatrul subliniază că vaccinarea este obligatorie. „Dacă nu există posibilitatea să redeschidem Institutul Cantacuzino şi să-l fabricăm noi (vaccinul – n.red.), să aducem. Dar trebuie testat. (...) Repet, întotdeauna au existat reacţii adverse.”

Medicul Paul Stoicescu, pneumolog: Reacţiile post-vaccinare sunt normale, chiar şi atunci când sunt mai puternice

„Am scris un articol în publicaţia Viaţa Medicală în 2 noiembrie, referitor la această problemă, Vaccinul BCG, între mit şi realitate, tratând exact acest subiect, pentru că am văzut câte erori se strecoară”, a declarat Prof. Dr. Paul Stoicescu, medic primar pneumolog.

„De ce găsim acum mai multe cazuri sau de ce luăm acum în serios mai multe cazuri decât anul trecut? Este foarte simplu: Aceste reacţii post-vaccinale nu sunt neapărat complicaţii. Aceste complicaţii simple sunt oarecum fireşti, pentru că ele pot să apară la un interval de câteva săptămâni după ce copilul a fost vaccinat (la naştere) până la 11 luni. Deci era firesc să nu apară instantaneu acest lucru. (...) Atenţie, nu este vorba de reacţii alergice, ci sunt reacţii date de vaccinul respectiv, care este un vaccin mai puternic (noi spunem mai reactogen)”, a subliniat medicul Paul Stoicescu.

El adaugă că aceste reacţii, în funcţie de importanţa lor, pot fi de fapt un semnal pozitiv. „S-au înlocuit vaccinurile vechi care au fost create de Institutul Pasteur din 1921, chiar şi în Franţa s-au înlocuit cu vaccin danez, şi s-a constatat acelaşi fenomen: aceste reacţii secundare – adenopatii sau măriri de ganglion – pe partea pe care s-a făcut vaccinarea (de obicei, la braţul stâng). Dacă medicul le vede şi ele nu au tendinţa de a se înmulţi sau de a se generaliza, nu are nici o importanţă. Mulţi spun că ele (reacţiile - n.red.) chiar ar fi dovada că vaccinul poate să fie mai eficient.”

Aceste reacţii nu sunt o nenorocire. Ce ne mai spune medicul specialist Paul Stoicescu

- Acest vaccin danez, care rămâne la ora actuală unul dintre cele mai eficiente vaccinuri, ori de câte ori a fost schimbat (în Franţa, în Africa de Sud, Vietnam, Anglia), a dat exact acest tip de reacţii, care nu sunt o nenorocire.

- A fost interpretat, am impresia, şi de cei care dirijează la ora actuală programul naţional de tuberculoză, ca fenomen care necesită un anumit tratament. Majoritatea nu necesită tratament.

- Am parcurs sute de articole de literatură scrise de cei care s-au ocupat de acest fenomen. Şi ele spun clar că majoritatea, fie că se face sau nu tratament, evoluează în acelaşi mod şi de aceea nu e nici un fel de pericol. Totuşi, când au apărut, copilul trebuie investigat să se vadă dacă are un deficit de imunitate, dacă e vorba de o infecţie în organism sau alte cauze. Pentru că atunci există într-adevăr pericolul de generalizare.

- Majoritatea (90-95%) nu au nevoie de nici un tratament, decât de cel mult o puncţie în locul respectiv. Părintele trebuie să ştie că acel ganglion poate să spargă, cum se spune, iar după aceea, curge un fel de puroi, mai mult. Se fac într-adevăr şi proceduri chirurgicale, dar acolo se vede că există acel puroi şi că trebuie eliminat.

-Se indică uneori operaţia chirurgicală, pentru că dacă se monitorizează de exemplu cu ecograful şi se vede că există tendinţa de extensie, ele se agravează în loc să se diminueze. Şi atunci sigur că se poate interveni chirurgical.

- Un articol recent spune că puncţia făcută într-un ganglion şi eliminarea puroiului grăbeşte uneori vindecarea şi că marea majoritate nu au nevoie de tratament pentru tuberculoză.

-Vaccinul protejează relativ împotriva formelor grave de tuberculoză la copil, şi implicit împotriva mortalităţii prin tuberculoză la copil. La noi în ţară incidenţa TBC fiind mare, există şi un risc mai mare ca unii copii să facă forme grave. Cam aceasta este eficacitatea lui: protecţia împotriva formelor grave de tuberculoză.

- S-a constatat în Suedia, când s-a decis să nu se mai facă vaccinare universală la nou-născuţi, că a crescut numărul copiilor care au făcut forme grave, în special copii emigranţi, deci cei care aveau şi deficite imune.

-La ora actuală există peste 100 de vaccinuri BCG în studiu, tocmai ca să se aducă un vaccin eficace, care să protejeze şi împotriva infecţiei. Adică copilul, dacă vine în contact cu un bolnav de tuberculoză să nu se mai infecteze, şi să fie şi un adjuvant la tratament.

- Părerea mea este că se exagerează făcându-se tratament cu medicamente anti-tuberculoase timp de şase luni pentru copiii care nu au decât o adenopatie simplă, firească, secundară la acest vaccin. Nu cumva e mai riscant să facă un tratament inutil pentru o perioadă de lungă durată atunci când nu e nevoie? Dar asta este numai la aprecierea pneumologului, a pediatrului şi uneori, desigur, şi a chirurgului – dacă e formă generalizată. Dar asta se întâmplă la copiii imuno-deprimaţi, la cei cu infecţie extinsă, la cei cu cortico-terapie sau tratament cu citostatice. Acolo da, acolo e nevoie de tratament.