Un român și un american cer să le fie recunoscută căsătoria în România

Audierile vor avea loc miercuri, 20 iulie 2016, în aceeaşi zi în care CCR se va pronunţa cu privire la constituţionalitatea iniţiativei Coaliţiei pentru Familie, care solicită redefinirea familiei, astfel încât aceasta să înceapă cu căsătoria dintre „un bărbat şi o femeie”, nu dintre „soţi”.

Cuplul Coman-Hamilton au început în 2013 demersurile pentru recunoașterea căsătoriei lor pentru ca americanul să primească drept de reședință în România. Acum, Robert Hamilton nu poate sta mai mult de trei luni legal în România. Inspectoratul General al României a refuzat să îi acorde drept de reședință în baza directivei europene privind libera circulație, conform News.ro.

Robert Hamilton a spus, la o conferință de presă organizată de ACCEPT, că îi place România şi că speră ca relaţia lor, bazată pe iubire, să fie recunoscută, la fel ca orice relaţie de acest fel.

„Îmi place România, prietenii români, cultura românească, familia românească. Am fost tratat cu multă căldură şi amabilitate aici. Sper ca toată lumea să poată recunoaşte o relaţie bazată pe iubire, la fel cum este oricare altă relaţie bazată pe iubire”, a spus el, menţionând şi că în străinătate a putut fi alături de soţul lui, anul trecut, când acesta a fost bolnav şi internat în spital. 

„Nu ştiu ce s-ar întâmpla, în contextul românesc, dacă mâine ajung în spital. Cine va fi el (Robert Hamilton, n.red) în faţa autorităţilor române? Va fi un străin cu paşaport străin”, a spus Adrian Coman.

Statul român nu recunoaște căsătoriile gay

Statul român, reprezentat de Inspectoratul General pentru Imigrări şi Ministerul Afacerilor Interne, refuză în baza prevederilor contestate din Codului Civil să recunoască efectele unui act de stare civilă belgian care stabileşte o relaţie de familie între două persoane de acelaşi sex. Codul Civil stipulează că efectele relaţiei de familie, chiar şi în cazul soţilor de acelaşi sex, trebuie respectate în contextul exercitării dreptului la liberă circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene.

Prevederile legale din Codul Civil împiedică soţii Coman-Hamilton să îşi exercite dreptul la viaţă privată şi de familie în România. Pe de altă parte, dreptul la viaţa privată şi de familie este garantat de Constituţia României prin articolul 26 şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin articolul 8.

Instanţele din România au avut nevoie de 3 ani pentru a hotărî cine e abilitat să judece cazul. Acesta a ajuns pe rolul Judecătoriei Sectorului 5, care a decis să trimită la CCR excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia ACCEPT privind articolul 277 alineatele 2 şi 4 din Codul Civil. Aceste prevederi interzic recunoaşterea pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în străinătate, însă fără ca această interdicţie să vizeze libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE. 

„Există două scenarii – fie hotărârea va fi una limitată, în care Curtea Constituţională statuează că legea română este deja clară şi că directiva europeană ar fi trebui să se aplice de către autorităţile române în sensul în care să se recunoască statutul de membru de familie pentru că legea română recunoaşte deja acest lucru. În cazul în care o hotărâre de la Curte va fi în acest sens, asta înseamnă că autorităţile române s-au încăpăţânat să nu aplice o lege deja în vigoare, directiva europeană şi Codul Civil, care deja recunoaşte statutul de membru de familie pentru aceste familii. 

„Sau este posibil să avem o hotărâre ceva mai largă, care să spună că însuşi alineatul din Codul Civil care spune că nu sunt recunoscute pentru persoanele homosexuale căsătoriile încheiate în afara ţării este un articol care, practic, încalcă dreptul la viaţă de familie şi la egalitate în faţa legii prin faptul că exclude de la protecţia legală persoanele aparţinând unei categorii bine definite doar prin identitatea lor sexuală. O astfel de decizie ar avea implicaţii pe mai multe planuri pentru recunoaşterea familiilor diverse în România”, a spus Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului, care reprezintă cuplul în faţa instanţelor încă din 2013.

Povestea de dragoste a cuplului a început în SUA 

La conferinţa de presă au fost prezenţi şi părinţii lui Adrian Coman – Camelia şi Liviu Coman. Mama românului a spus că speră ca decizia instanţei să îi permită să îi aibă pe fiul ei şi soţul lui alături de ea, în România.

„Am 68 de ani. Simt nevoia să am copiii aproape şi să fiu ajutată. Mă întreb oare ce şanse au copiii să le fie recunoscută familia şi căsătoria, ca să poată să îmi fie aproape. Eu chiar cred că acest proces are o parte fericită pentru noi ca părinţi, pentru că ne-a jutat să fim împreună să susţinem cauza copiilor noştri. Sper că în înţelepciunea sa, Curtea va delibera în aşa fel încât eu să simt cu adevărat prezenţa, dragostea şi ajutorul copiilor mei”, a spus Camelia Coman.

Cei doi s-au cunoscut în SUA. Adrian Coman s-a stabilit în New York la vârsta de 30 de ani, după ce a câştigat la Loteria Vizelor. La scurt timp, l-a cunoscut pe Robert Hamilton, în Central Park. Cei doi au locuit împreună până când românul a plecat la Bruxelles, pentru a lucra la Parlamentul European.

„În 2009 m-am mutat la Bruxelles, având un contract la Parlamentul European. A fost o experienţă extraordinară să lucrez în inima Uniunii Europene după ce ani întregi făcusem lobby pe lângă Uniunea Europeană pentru abrogarea articolului 200 din Codul Penal. Acel contract s-a încheiat şi am avut o perioadă de aproape un an de şomaj. Atunci aveam cam trei ani şi jumătate de când noi trăiam despărţiţi. Clay a rămas la New York când eu eram la Bruxelles”, a adăugat Adrian Coman.

Miercuri, judecătorii Curţii Constituţionale se vor întâlni pentru a discuta despre iniţiativa Coaliţiei pentru Familie. Tot miercuri, susţinătorii familiilor gay sunt invitaţi să iasă în stradă, la Universitate, ca reacţie la decizia CCR, oricare ar fi aceasta, potrivit Centrului Ceh din Capitală.

Reportajul integral poate fi citit AICI.