După ce au stabilit câte un cap de pod în nordul şi sudul capitalei, investitorii au pus ochii şi pe nord -vestul Bucureştiului.
„Vorbim despre o zonă în expansiune, unde s-a construit foarte mult în ultimii 8-9 ani, şi atunci şi un investitor a considerat normal să dezvolte un centru comercial aici”, explică analistul imobiliar Vlad Vlăsceanu.
Centrul respectiv ar urma să fie de două ori mai mare decât un mall de dimensiuni obişnuite. „Pentru a avea un proiect dominant în Bucureşti, nu este suficient să construieşti un proiect de 50.000-60.000 de metri pătraţi, deoarece sunt proiecte mai mari. Trebuie să faci un proiect de 100.000 de metri pătraţi”, spune Martin Slabbert, directorul executiv al unui fond de investiţii sud-african cu afaceri în ţara noastră.
Un alt mega-mall proiectat de acest investitor trebuia să fie centrul Colloseum, care urma să fie cel mai mare din Europa. În prezent, acolo funcţionează un magazin de bricolaj şi un hipermarket, iar construcţia mall-ului a fost amânată pe termen nedefinit.
Însă nu doar în Capitală este loc de noi centre comerciale. La Galaţi, clădirile fostei fabrici de cuie vor fi demolate iar în locul lor, pe o suprafaţă de 12 hectare, va fi construit primul mall din oraş. Supermarketul va fi gata în septembrie, iar apoi vor urma cinematografele şi celelalte spaţii de petrecere a timpului liber.
Investitorii vor să conceapă mall-urile drept centre de distracţie. Veniturile românilor au scăzut, aşa că vânzările de haine şi de aparatură electronică nu mai reprezintă principala sursă de venit a unui mall.
Mall-urile care au mizat exclusiv pe comerţ au pierdut. Proiectul City Mall din Bucureşti a intrat în faliment si apoi a fost vândut cu mai puţin de jumătate din costul de construcţie. Iar acţiunile centrului Vitantis, din sudul Capitalei, au fost vândute cu 5 euro.