UE nu vrea carne de mici cu bicarbonat de sodiu. Cum ar putea rămâne produsul tradiţional fără un ingredient esenţial
Mici fără bicarbonat de sodiu = chiftele. O directivă europeană ar putea elimina praful alb, nelipsit din bucătăriile care se respectă, din compoziţia micilor procesaţi la nivel industrial, deşi acesta nu dăunează sănătăţii. Producătorii români îşi asumă vina pentru această scăpare şi spun că reţeta micului, care datează din 1902, va putea fi respectată dacă se va face o derogare europeană în acest sens.
Preşedintele Patronatului Romalimenta, Sorin Minea, a lămurit subiectul interdicţiilor europene cu privire la tradiţionalii mici româneşti. Este vorba de o directivă europeană care limitează folosirea bicarbonatului de sodiu şi a altor aditivi în carnea procesată şi care urmează să intre în vigoare luna viitoare. „Sunt câteva confuzii de exprimare. Nu este vorba de interzicerea aditivului, ci de faptul că am uitat să cerem permiterea aditivului” în carne, a explicat la Digi24 Sorin Minea, care conduce compania Angst.
Piaţa locală a micilor s-a ridicat anul trecut la aproximativ 22.000 de tone, iar volumul vânzărilor depăşeşte anual 50 de milioane de euro.
„Bicarbonatul de sodiu se poate folosi în carnea crudă tocată, dar se poate folosi şi când vrei să maschezi un miros al cărnii. De aceea Uniunea Europeană nu l-a agreat”, a completat Sorin Minea, adăugând că prima reţetă cunoscută de mici datează din 1902 şi că aceasta specifică bicarbonatul în cantitate de 2-3 grame la un kilogram de carne. „E folosit pentru a frăgezi compoziţia şi a păstra compoziţia. Dacă nu se foloseşte bicarbonat, micul seamănă cu o chiftea.”
Demersurile producătorilor nu au fost nici rapide, nici eficiente, aşa că substanţa nelipsită din orice bucătărie care se respectă ar putea dispărea din micii procesaţi la nivel industrial. „Vina noastră a fost că nu ne-am trezit foarte devreme să cerem introducerea bicarbonatului într-un produs tradiţional. Au fost discuţii sterile şi ne-am trezit că se interzice”, explică Sorin Minea. O derogare ar putea fi soluţia acestei probleme, mai spune acesta: „Nu e o situaţie tragică, va fi cerută o derogare. Sunt sigur că va fi obţinută.”
De ce nu este bicarbonatul agreat de Uniunea Europeană
Bicarbonatul pus în carnea de mici nu are efecte negative, nu dăunează sănătăţii. Singurul lucru care a dus la această situaţie este faptul că, în cantităţi mai mari, „maschează defecte de gust”. Mai exact, în cazul în care carnea este alterată, bicarbonatul adăugat în compoziţie acoperă gustul de stricat.
„Nimeni n-a gândit că în carnea proaspătă intră şi micii. Noi, procesatorii, am greşit. Nu ne-am mişcat suficient de repede. Am început doar o discuţie sterilă şi asta a dus la marea şansă ca din iunie să fim pe muchie de cuţit. Mai putem folosi bicarbonatul, dar mai aşteptăm şase-şapte luni pentru introducerea legislaţiei. S-ar putea să pierdem o piaţă de export, pentru că micul începuse să meargă la export”, a arătat preşedintele Romalimenta.
Deşi bicarbonatul poate fi înlocuit cu alte substanţe care nu intră sub incidenţa directivei, apare o diferenţă de gust, iar produsul final se aseamănă mai mult cu chiftelele, mai spune specialistul. „Bicarbonatul nu are grad de toxicitate. Dacă aducem alte minuni, avem probleme, iar în carnea proaspăt tocată, aditivii nu sunt agreaţi.”
Un argument în favoarea derogării pe care procesatorii români de carne o vor solicita este faptul că „micii sunt produs tradiţional şi putem proba cât de veche e reţeta. S-a admis pentru foarte multe ţări, pentru reţete specifice, folosirea de aditiv. Carmin, spre exemplu, este permis pentru cârnăciori franţuzeşti. Asta e soluţia României şi sunt convins că vom reuşi să păstrăm bicarbonatul” în carnea de mici, a conchis Sorin Minea.
Ella Moroiu
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
