Cetăţeanul tunisian a venit în România la începutul anului 2011 şi a depus o cerere de azil. Autorităţile române au avut suspiciuni cu privire la datele şi profilul cetăţeanului tunisian aşa că l-au pus sub pază într-un centru pentru refugiaţi. Cetăţeanul tunisian a fost tot timpul sub paza autorităţilor române.
Mai mult, în vara anului 2011, 6 luni mai târziu, statul român a decis să-i interzică lui Tarek Belgacem intrarea în ţara noastră vreme de 5 ani şi l-a trimis în ţara de origine, Tunisia, sub escortă.
Foarte important: toate celelalte state europene prin care a trecut, cu excepția Franței, au primit informaţii de la autorităţile române despre acest cetăţean.
La începutul lui 2011, tunisianul Tarek Belgacem a intrat ilegal în România. Aşa cum fac majoritatea imigranţilor, a cerut statut de refugiat. Dar a picat interviul şi nu l-a obţinut. Ofiţerii SRI şi cei la imigrări n-au fost mulţumiţi de răspunsurile pe care le-a dat şi n-au crezut ce le-a spus despre motivele imigrării sale.
Ba chiar au devenit imediat suspicioşi şi au decis ca bărbatul să fie luat în custodie publică. Adică să fie plasat, sub pază, într-un centru de refugiaţi, pentru ca în final să fie expulzat. Ceea ce s-a şi întâmplat. Câteva luni mai târziu, Tarek Belgacem a fost urcat într-un avion şi trimis în Tunisia.
În plus, tunisianul a primit şi interdicţia de a mai intra în România vreme de cinci ani.
În vara anul 2011, tunisianul era expulzat din România printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, însoţit de un ofiţer de la imigrari şi escortat pe aici prin aeroport cu direcţia Tunisia.
Bernard Cazeneuve, ministrul de Interne al Franţei: „Numele său ar fi Tarek Belgacem şi ar fi locuit în mai multe ţări din Uniunea Europeană, în Luxemburg, în Elveţia şi în Germania”.
Aşadar, Tarek Belgacem nu a renunţat la dorinţa de a rămâne în Europa, lucru confirmat de ministrul de Interne din Franţa. În toată această perioadă, tunisianul a fost anchetat pentru tâlhărie şi a fost suspect de viol.
Uwe Jacob, anchetator german: „Desene cu steagul grupării teroriste Stat Islamic au fost găsite în mai multe camere din centrul pentru refugiaţi în care se presupune că acest bărbat a fost cazat. Datele personale pe care le-a înregistrat la Registrul german pentru Imigrări diferă de cele din baza de date a poliţiei. A declarat altă identitate şi în Luxemburg şi o alta în Franţa”.
Treptat, Tarek Belgacem a devenit, din infractor de drept comun, simpatizat al grupării teroriste Stat Islamic. Şi aşa a ajuns omul care, pe 7 ianuarie 2016, ataca un poliţist în faţa unei secţii din Paris. Avea cu el şi un bilet de revendicare din partea ISIS. Tunisianul a fost împuşcat mortal.
În România, numai anul trecut au fost luaţi în custodie publică 258 de străini.
Apoi, în cel mai scurt timp, au fost expulzaţi din România. Potrivit ofiţerilor de la Imigrări, cei mai mulţi străini aflaţi în această situaţie au fost din Siria, Irak, Afganistan, Pakistan şi Iran. În peste 200 de cazuri, motivul luării în custodie publică a fost intrarea ilegală pe teritoriul României.
În Franţa, cazul este dezbătut intens. Familia şi apropiaţii lui Tarek Belgacem spun că acesta a fost ucis degeaba.
Ei susţin că portretul pe care poliţia l-a făcut fiului lor nu are nimic în comun cu cel pe care îl ştiau ei. În plus, apropiaţi ai acestuia susţin că nu era înarmat. Dar un cuţit se vede clar alături de cadavru, în imaginile surprinse imediat după ce tunisianul a fost împuşcat.
Unii martori susţin, mai nou, că atacatorul de la comisariat nu ar fi strigat "Allah este mare" înainte de a se năpusti asupra unui poliţist. Dar anchetatorii spun că au sufiente date care să îi confirme profilul de simpatizant al organizaţiei teoriste Stat Islamic. Asupra lui a fost găsit un mesaj de revendicare a unui atentat scris în limba arabă şi imaginea unui drapel al ISIS.