Traian Băsescu: Dacă plecăm cu ideea de veto şi îl şi anunţăm, suntem în afara negocierilor

Zilele acestea, între premier şi preşedinte au loc discuţii în contradictoriu pe marginea poziţiei de veto în adoptarea bugetului Uniunii Europene.

Principalele subiecte atinse de Traian Băsescu:

Discuţiile pe marginea bugetului Uniunii Europene de la Consiliul European de la Bruxelles. Politica de convergenţă

- Discutăm de o situaţie de negociere extrem de complexă, care merge dincolo de discuţiile de la Bruxelles.Punctul nostru de vedere - al României - trebuie să fie foarte bine înţeles.

- În dezbaterea publică se discută despre cifre. Înainte de cifre însă, trebuie să discutăm despre principiile care trebuie respectate. Cu certitudine, în urma lor vin şi cifrele corespunzătoare.

- Ca să fiu mai explicit, PAC - Politica Agricolă Comună - se referă la politica de plăţi directe.În tratatul de aderare există o clauză de phasing in, care se referă la drepturile pe care le avem ca stat membru. Este o obligaţie asumată de toate statele si se referă la faptul că, treptat, subvenţiile pentru suprafaţă cresc, cu tendinţa de a ajunge la media subvenţiei pe Uniunea Europeană.

- Există o discuţie în ultima vreme, chiar propunerea comisarului român Dacian Cioloş, referitoare la phasing in.

- În acest sens intervine şi o abordare politică profundă. Dacă ceea ce spunem ca lideri europeni - că ne trebuie mai multă convergenţă, trebuie să ştim că avem documente executive care să gestioneze acelerarea procesului de convergenţă.

- Politica de convergenţă este să se reducă diferenţa dintre statele cu subvenţie mai mică şi statele cu subvenţie mai mare. Această politică nu este legiferată într-un document al Uniunii. Phasing in-ul este obligatoriu însă.

Donatorii la bugetul european vor reduceri: de 80, de 100 sau chiar de 200 de miliarde de euro

- Mecanismul de formare a bugetului UE nu este precis. Ce este precis este că bugetul UE poate fi maxim 1,23 % din PIB-ul Uniunii. Ultima alocare a fost de 1,08% din PIB-ul Uniunii.

- Poziţia donatorilor la bugetul european s-a schimbat. Unii au cerut o reducere a bugetului de 80, alţii de 100, alţii de 200 de miliarde de euro. Având în vedere poziţia donatorilor, preşedintele Consiliului European, dl Herman Van Rompuy, a pus pe masă un buget redus. Acesta era la primul prag de reducere, de 80 de miliarde (mai exact, 74,5 miliarde de euro - n.red.).

- Preşedintele Consiliului European şi-a asumat negocierea în continuare între statele membre pentru a ajunge la o concluzie.

- Nu voi merge mai departe cu detaliile, nici nu este posibil. Dar vreau să ştiţi că lucrăm la crearea de alianţe, de consultare, de găsire de soluţii la nivelul UE.

- Interesul României este să negocieze bugetul 2014-2020.

- Dacă plecăm cu ideea de veto şi îl şi anunţăm, suntem în afara negocierilor. Nu ne mai caută nimeni. Şi vom vedea la urmă dacă ne asumăm veto-ul sau nu. Pentru că nu numai noi avem nevoie de aliaţi: şi alţii au nevoie de noi, fie că vorbim de PAC, de finanţare (...) şi de orice.

- România, ca a şaptea ţară ca mărime din UE, are capacitate de negociere.

- Personal, susţin ca interesul României este să negocieze, şi nu să plece de la Bucureşti cu ideea unui veto.

- Forţarea ideii "dacă nu e ca noi, România arată veto", arată incapacitatea de negociere. Ori România n-a fost niciodată în această situaţie de când suntem în UE, şi sper să nu fie niciodată. România trebuie să obţină măcar un compromis.

- Sper ca cei care susţin reducerea bugetului cu 200 de milioane de euro au în calcul şi ideea unui compromis. Altfel, riscul de dezbinare este major.

- O singură dată în opt ani am dat posibilitatea să dăm veto, când ministrul de Externe era Cristian Diaconescu. Veto-ul legat de poziţia României în chestiunea minorităţilor din Serbia, dar nu a ajuns în Consiliul European.

De ce merge Băsescu şi nu merge Ponta

- De ce merge Băsescu şi nu merge Ponta (la Consiliul European de joi - n.red.)? Este un moment dificil, pentru că nimeni nu este mulţumit în momentul de faţă de propunerea de buget depusă de Herman Van Rompuy,

- Aş fi considerat că nu mi-am îndeplinit atribuţiile constituţionale dacă aş fi delegat premierului această chestiune.

- Ştiu că am potenţial mult mai bun decât premierul Victor Ponta, din motive pe care nu insist să le enunţ.

- Niciodată n-am să fug de exercitarea atribuţiunilor constituţionale pentru a-mi proteja pielea. Ştiu responsabilitatea uriaşă pe care o am şi mi-o asum, ştiind toate riscurile şi implicaţiile, aşa cum am făcut-o şi altădată pentru ca românii să nu ajungă cum sunt alte state UE - să aştepte bani din împrumuturi pentru a-şi plăti salariile şi pensiile.

Apelul către Parlament şi Guvern

- Fac public o rugăminte către mebrii Parlamentului şi către primul ministru să aibă în atenţie faptul că suntem în plin proces de negociere la Bruxelles, iar semnalele divergente sunt semnale în defavoarea noastră.

- După ce se adoptă o soluţie care, sper eu, să fie un compromis care să respecte în integralitate tratatul UE, propunerea de buget va ajunge la guverne şi va fi procesată.

- Dacă tot se întâlneşte astăzi Parlamentul, ar fi de mare ajutor o politică fermă cu privire la problemele pe care le are de rezolvat - cazul Trăşculescu, (...) cei doi miniştri chemaţi în faţa procurorilor. Mi-ar fi de mare folos şi ar ajuta România dacă Parlamentul va rezolva aceste restanţe care afectează credibilitatea statului român şi statul de drept.

- De asemenea, ar fi extrem de productiv dacă n-am mai auzi declaraţii "se reia finanţarea", pentru că ieri abia a fost dat auditul pe POSDRU. Ar fi bine să se reia finanţarea în baza acestui audit.

- Ar fi de asemenea extrem de util dacă Guvernul ar oferi explicaţii pentru proaspetele programe suspendate. Dacă azi, mâine ar pleca aceste răspunsuri cu argumente convingătoare, de asemenea m-ar ajuta, prin credibilizarea României.

- Nu este suficient ca preşedintele să fie credibil. Dacă în spatele lui regele e gol, nu poţi să convingi.

Datoriile preşedintelui după referendumul de suspendare

- Aş vrea să mai fac o menţiune. Se vehiculează ideea în spaţiul public că preşedintele are datorii după referendumul din vară. Este o dezinformare ticăloasă. N-am nici o datorie faţă de nimeni, pentru că nimeni nu m-a susţinut pe mine, ci a susţinut statul de drept din România.

- Atacurile, blocarea Curţii Constituţionale, suspendarea fără respectarea unor norme elementare, încercările de a modifica Legea referendumului, punerea sub control a Monitorului Oficial, suspendarea Avocatului Poporului, toate acestea au dat semnale puternice că Guvernul n-a fost pregătit să respecte statul de drept şi propria Constituţie, şi acesta este motivul pentru care liderii internaţionali au reacţionat.

- Aduceţi-vă aminte că în 2007 a mai existat o suspendare şi n-a existat nici o reacţie internaţională, pentru că atunci suspendarea s-a făcut cu respectarea legii. Deci uşor cu afirmaţia că "a fost apărat Băsescu şi are plăţi de făcut".

- Şi dacă eram eu apărat, n-aş fi avut nici o datorie faţă de nimeni, pentru că am obligaţia să apăr interesele României în context european şi nicidecum într-un naţionalism fără susţinere. Deci singura mea obligaţie este să apăr interesele României în context european, în lumina, litera şi respectul tratatelor.

Cu privire la o rezoluţie asupra poziţiei României la negocieri, preşedintele a conchis: "Mă bucur că probleme importante ale Uniunii sunt discutate de Parlamentul României şi mi-aş dori ca eventuala dezbatere să fie una corectă şi care să nu împiedice obţinerea unui rezultat bun. Pentru că va fi dramatic dacă negocierile în derulare sunt întrerupte acum de o decizie luată în necunoştinţă de cauză a Parlamentului."

„În birou la mine nu se înregistrează”

Întrebat de un jurnalist dacă este dispus să dea publicității stenograma discuțiilor avute cu premierul Victor Ponta la Cotroceni, președintele a precizat că a fost vorba de un tete-a-tete, care a avut loc în biroul său. „Iar în birou la mine nu se înregistrează”, a punctat președintele. El a admis însă că în timpul acestei discuții s-a căzut de acord asupra faptului că propunerea lui Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, este inacceptabilă.

- N-am primit o propunere de mandat din partea premierului, sper că așteaptă terminarea CAG pentru a-l comunica. Mandatul nu va fi public, va fi o hârtie pe care eu pot să o aprob sau să cer modficarea mandatului.

- Președintele poate revizui oricând mandatul. Voi face ce trebuie (la negocieri).

- Ar fi bine să evităm să ajungem cu bugetul anul viitor, este an electoral în mai multe alte state.

- Dacă nu se respectă phasing-in-ul, invocăm imediat încălcarea Tratatului.

- Dacă nu avem un buget, rămânem pe bugetul din 2013, cu execuție în fiecare lună, am pierde cel puțin 4 miliarde de euro.

Ce îl deranjează la Victor Ponta

Întrebat ce l-a deranjat cel mai mult în ultimul timp la premierul Victor Ponta, președintele a spus că afirmațiile potrivit cărora se află în campanie electorală. „Uitați-vă la televiziuni! Eu sunt în campanie doar pentru că exist!”, a spus președintele.

Întrebat dacă i se pare că premierul a acționat în interes național în ultimele zile, Traian Băsescu a ezitat să dea un răspuns tranșant: „Complicat, doamnă, am rețineri!”, a spus el.

Întrebat dacă a fost invitat marţi în Parlament, Traian Băsescu a spus că nu a fost invitat și tocmai de aceea a făcut declarația de presă de astăzi. „Voi sunteți Parlamentul meu!”, a spus râzând președintele, adresându-se jurnaliștilor prezenți la Cotroceni.

Declaraţia preşedintelui a fost programată cu o jumătate de oră înainte de intervenția premierului Victor Pontaîn Parlamentul României.Şeful Executivului îşi exprimă la rândul său punctul de vedere cu privire la poziţia pe care ar trebui să o aibă România în privinţa bugetului Uniunii Europene. Întâlnirea cu parlamentarii vine în contextul în care premierul Victor Ponta are un schimb dur de replici cu preşedintele Traian Băsescu pe tema folosirii dreptului de veto în Consiliul European.

Reprezentarea României la Consiliul European

Consiliul European extraordinar de la Bruxelles are loc joi şi vineri, 22 și 23 noiembrie. Reuniunea șefilor de state și de guverne are o miză uriașă: în cadrul Consiliului Extraordinar va fi discutat bugetul Uniunii Europene pe următorii șase ani.

Președintele și premierul au avut mai multe discuții în contradictoriu pe această temă. Potrivit Constituției și a unei decizii a Curții Constituționale din acest an, președintele este cel care reprezintă România la Consiliul European, dar poate totodată să acorde mandat premierului să îl înlocuiască la această reuniune.

Miza Consiliului extraordinar de la Bruxelles este stabilirea bugetului anual al Uniunii Europene pentru perioada 2013-2020. Aici va fi hotărâtă inclusiv suma ce va fi acordată României pentru următorii șase ani. Pentru perioada anterioară, 2007-2013, statului român i-a fost alocată suma de 30 de miliarde de euro, iar bătălia este să primim acum cel puțin aceiași bani, dacă nu chiar mai mult, spun oficialii de la București.

Reprezentarea la Consiliul European, sursa primelor neînțelegeri dintre premier și președinte

În luna mai 2012, după învestirea guvernului Victor Ponta, premierul a declarat că este treaba executivului și a celui ce îl conduce să reprezinte România la consiliile europene, în special când se discută teme economice. Argumentul a fost acela că guvernul este responsabil cu problemele economice și financiare din România, și nu președintele Traian Băsescu.

Au existat demersuri în acest sens și în Parlament, care a votat o opinie în care se spunea că premierul ar trebui să meargă la Bruxelles. A fost sesizată și Curtea Constituțională, care a spus foarte clar că președintele este cel care reprezintă România în astfel de ocazii și că, doar dacă vrea, îl poate mandata pe premier să o facă.

La Consiliul European din luna septembrie a participat președintele.