Tragediile care au adus schimbări
600 de oameni au murit arşi de vii pe 8 decembrie 1881, după ce sala de spectacole a Teatrului Ring din Viena a luat foc. La reprezentaţie trebuia să ajungă şi soţia însărcinată a unuia dintre cei doi arhitecţi care au proiectat clădirea Teatrului Naţional din Cluj. Ca o tragedie să nu se întâmple şi aici, a fost construită o cortină de fier de aproape 20 de tone care izolează complet spectatorii de scenă.
„Se lasă cortina metalică, este acţionată electric într-un timp de un minut şi zece secunde”, explică un angajat al teatrului.
Nu este singura măsură luată.
„Manetă de ploaie artificială. Se apasă maneta şi toată scena este inundată. Tot ce vedeţi aici toate uşile sunt metalice, inclusiv tocurile uşilor ca să fie scena perfect izolată”, explică Constantin Pojonie, directorul tehnic al Teatrului Naţional Cluj-Napoca.
„Trebuie să fim atenţi. Este o clădire de patrimoniu care primeşte extrem de mulţi oameni. Sala Mare are 1.000 de locuri. În momentul în care e plină, responsabilitatea noastră este uriaşă”, spune Ştefana Pop-Curşeu, directorul artistic al Teatrului Naţional Cluj-Napoca.
Chiar dacă, în cazul unui incendiu, este întrerupt curentul electric, Teatrul Naţional din Cluj-Napoca are un sistem de iluminat de siguranţă ce funcţionează pe bază de baterii. În plus, există indicatoare luminoase care arată oamenilor unde este cea mai apropiată ieşire din clădire. În total, teatrul are însă 13 ieşiri, dispuse pe toate laturile clădirii.
Pe lângă dotări, Teatrul Naţional din Cluj are şapte pompieri angajaţi. Alături de aceştia sunt alte 30 de persoane instruite în caz de incendiu, iar pentru orice foc deschis pe scenă regizorii trebuie să ceară acordul.
„În timpul spectacolelor, dacă are permis de lucru de foc, un pompier stă la regia tehnică sau pe hol, unde nu se vede, iar unul stă în hol pentru evacuare”, spune Vasile Sucală, şeful Serviciului de Pompieri al Teatrului Naţional Cluj-Napoca.
O altă schimbare s-a produs în biserici. După ce în 1930, 116 oameni au murit într-un lăcaş de cult, uşile nu mai au deschidere spre interior.
„Nu se mai depun coroanele de la morţi în biserică, nu s-au mai depozitat resturi de ceară de la lumânări în biserică, s-au creat anumite strategii de siguranţă a credincioşilor, s-a interzis aprinderea lumânărilor în mod abuziv în biserică”, spune Gheorghe Ene, preot în Costeşti.
La Costeşti, Argeş, din cei 116 victime, 90 erau copii. Tragedia se întâmpla în Vinerea Mare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
