Titus Corlăţean şi Janos Martonyi au discutat astăzi despre arborarea steagului secuiesc, dar declarațiile ulterioare au fost sumare.
Când a izbucnit scandalul steagului secuiesc, cu o lună în urmă, oficialii de la Bucureşti şi Budapesta s-au luat la întrecere în declaraţii bătăioase, pentru ca apoi să stabilească o întâlnire faţă în faţă între miniştrii de Externe, la Bucureşti. Întâlnirea s-a produs, miniştrii de Externe au discutat ore bune, dar la conferinţa de presă s-au dovedit extrem de zgârciţi cu declarațiile pe această temă.
„Nu e vorba de a împiedica asumarea identității naționale, a unei simbolistici, dar aceasta trebuie să se facă în interiorul cadrului legal”, a spus Titus Corlățean, ministrul român de Externe.
„Dacă vreţi să veniţi în Ungaria şi doriţi să folosiţi orice fel de simbol, puteţi să o faceţi”
De partea sa, șeful diplomației ungare a vorbit despre minoritațile naționale care trebuie să aibă mai multă autonomie. El susține că nu e nimic rău în arborarea unui drapel străin, dacă are legatură cu minoritățile naționale.
„Eu nu am pus aici în spatele meu drapelul secuiesc. Dar dacă cine vrea să îl pună, eu nu sunt împotrivă. Lăsaţi-l să îl pună. Vreau să adaug, dacă vreţi să veniţi în Ungaria şi doriţi să folosiţi orice fel de simbol, puteţi să o faceţi”, a spus Janos Martonyi, ministrul de Externe al Ungariei.
„Sunt fericit când văd steagurile naţionale româneşti fluturând pe clădirile administrative din oraşele maghiare. E un mesaj pentru mine că oamenii din acele comunităţi se simt ca acasă”, explică Janos Martonyi, ministrul de Externe al Ungariei.
Cum a izbucnit scandalul
Scandalul steagului secuilor a început în luna ianuarie, dupa ce mai mulți consilieri au arborat acest drapel în Covasna, iar prefectul a interzis afișarea lui. Apoi, vicepremierul maghiar Zsolt Semjen a cerut primariilor din Ungaria și pe Parlamentul de la Budapesta, să arboreze steagul Ținutului Secuiesc, în semn de solidaritate cu această minoritate din estul Transilvaniei.
Mai mult, ambasadorul Ungariei la București a vorbit despre autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc și despre oportunitatea modificării Constituției României, pentru a scoate din ea sintagma de stat național.