Omul de afaceri este de părere că leul este supraevaluat, iar aprecierea monedei naţionale nu este justificată de performanţele economiei.
„Leul n-are cum să fie așa de tare cum e în ziua de astăzi. Deja este un miracol pentru mine, dl Isărescu, BNR, sunt niște artificii pe care eu nu le înțeleg și care bine au făcut ce au făcut, că totuși au ținut leul în niște parametri”, a declaratIon Ţiriac, om de afaceri.
Leului îi merge bine încă de la începutul anului. S-a apreciat cu 2% în faţa monedei europene în primele două luni, cea mai mare creştere în faţa euro dintre toate valutele din regiune. Şi în prima zi din martie, moneda naţională a continuat s-a întărit, până la un curs de 4,3573 lei pentru un euro. Iar aprecierea leului nu este deloc întâmplătoare, explică oficialii Băncii Naţionale.
„Nu poți să spui că pe piață un curs este artificial, e supraevaluat, că este subevaluat, piața își schimbă atitudinea de la un moment la altul Au venit investitori foarte mulți, au cumpărat valută, au cumpărat titluri de stat pe termen mediu, ceea ce n-au mai făcut de multă vreme. Și, normal, leul s-a apreciat”, a spus Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Practic, interesul investitorilor străini pentru moneda naţională a crescut după ce titlurile de stat româneşti au fost incluse într-un indice al băncii americane JP Morgan. Dependenţa de banii din exterior nu este însă bună în cazul creditării.
După declanşarea crizei financiare, băncile au devenit prudente şi au restrâns semnficativ creditarea, speriate de creşterea restanţelor. În ultimii patru ani, restanţele populaţiei au crescut de aproape zece ori, până la 9,5 miliarde de lei. La sfârşitul anului trecut, în dosarele Biroului de credit erau înregistraţi aproape 740.000 de rău-platnici.