Tezaurul României includea lingourile, monedele, bijuteriile reginei Maria, sute de tablouri semnate de Nicolae Grigorescu și multe alte bunuri valoroase.
Au părăsit țara noastră în două etape: decembrie 1916 și august 1917. Au fost transportate de la Bucureșţi la Iași, iar de acolo, cu trenul, la Moscova. Banca Națională are documentele originale pe baza cărora a încredințat tezaurul nostru rușilor.
După Marea Revoluție din octombrie și preluarea puterii de către comuniști, sovieticii au sechestrat tezaurul și au refuzat să ni-l restituie. Am primit doar câteva farâme din uriașa avere.
Citiți și:
România reia negocierile pe tema tezaurului
Totuși, România a reușit să se redreseze. În 1925 rezerva de aur ajunsese la aproape 73 de tone. Recordul istoric a fost atins în 1940, când Banca Națională avea în visterie aproape 140 de tone din metalul prețios, adică mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Grecia, Brazilia sau Norvegia și se plasa pe locul 12 într-un clasament mondial.
În zilele noastre, în seifurile Kremlinului sunt peste 90 de tone de aur românesc, sub forma lingourilor și a monedelor.
Specialiștii Băncii Naționale a României estimează că rușii trebuie să ne restituie metal prețios în valoare de peste 3 miliarde și jumătate de euro. Oficial, România a primit înapoi doar 33 de kilograme de aur și 122 de tablouri pictate de Nicolae Grigorescu.
Din 1916 și până acum însă niciunui oficial român nu i-a fost permis să vadă cum și unde este păstrat metalul prețios.
Mai mult, nici diplomația nu a servit la nimic. În 2003 a fost semnat Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă, dar partea rusă a refuzat reglarea problemei tezaurului prin acel document.