Televiziunea Română a primit aprobarea CNA pentru a lansa TVR în Republica Moldova

Societatea Română de Televiziune (SRTv) a solicitat CNA aprobarea unei grile secundare a TVR Internaţional, care să fie special dedicată telespectatorilor din Republica Moldova, unde televiziunea publică din România va relua retransmisia de programe începând de la 1 decembrie, sub denumirea şi sub sigla „TVR", relatează Mediafax.

Prezent la şedinţa CNA de joi, Claudiu Saftoiu, preşedintele-director general al SRTv, a declarat că TVR va difuza în Republica Moldova un mix al celor mai bune programe transmise în prezent de canale ale televiziunii publice din România şi producţii special dedicate telespectatorilor moldoveni. „La 1 decembrie, suntem pregătiţi să reluăm transmisia programelor româneşti în Republica Moldova. Ieri (miercuri, n.r.), Consiliul de Administraţie al TVR a aprobat grila a doua dedicată Republicii Moldova a TVR Internaţional", a spus Claudiu Săftoiu.

Potrivit lui Beatrice Comănescu, director al TVR Internaţional, conceptul de grilă a TVR pentru Republica Moldova „este axat pe promovarea culturii şi limbii române, informaţie, divertisment". „În timp, vor fi şi filme subtitrate în româneşte, pe modelul TV5, aşa cum TVR Internaţional practică prin grila sa 1. Sunt introduse în grilă producţii care provin de la Euronews, magazine care discută probleme de importanţă socială, economică, de mediu ş.a.m.d. În timp, vom avea şi o producţie targetată pentru Republica Moldova, talk show-uri live, interactive, care să suscite interesul telespectatorilor din acest spaţiu geografic", a spus Beatrice Comănescu.

„30% din grilă trebuie să fie autohtonă”

La rândul său, Claudiu Săftoiu a spus că autorităţile moldovene ţin foarte mult ca 30% din această grilă a TVR „să fie autohtonă". „Este practic un schimb de informaţie culturală, de actualitate culturală, socială, economică şi politică pe care îl intenţionăm cu acest demers al nostru. Vom avea în vedere o colaborare foarte strânsă cu postul de televiziune publică Moldova 1, acolo am găsit înţelegere să ne instalăm sediul. Vom echipa cele câteva camere care ne vor fi puse la dispoziţie cu echipament de televiziune adus din România, vom colabora cu Moldova 1 pentru ca un număr de corespondenţi din Republica Moldova să vină la training în România pentru câteva săptămâni, pentru ca, alături de un director editorial trimis de la Bucureşti la Chişinău, să putem avea o redacţie proprie care să realizeze acest 30% de conţinut autohton", a spus Claudiu Săftoiu.

El a precizat, însă, că acestea sunt elemente care ţin de anul viitor. „Anul acesta, la 1 decembrie, reluăm practic retransmisia fără a putea decât foarte puţin să oferim producţie proprie pe buletinele informative din Republica Moldova. Anul viitor însă nădăjduim într-o finanţare a Guvernului pe grila aceasta a doua a TVR Internaţional şi lucrurile se vor pune în mişcare (...) Încă din vara acestui an am făcut o solicitare Guvernului pentru ca, odată cu revenirea în Republica Moldova, TVRi (TVR Internaţional, n.r.) să beneficieze de o suplimentare de buget de la alocaţia bugetară pentru transmisii internaţionale, în aşa fel încât partea aceasta de Republica Moldova, care nouă ni se pare importantă şi vitală pentru relaţia dintre cele două ţări, să poate fi finanţată într-o formulă care în mod transparent să ducă la o mai bună aşezare în spaţiul media a produsului românesc. De altfel, în momentul acesta, noi am şi solicitat alocarea unei sume de 270.000 de lei, tocmai pentru ca echiparea studioului de la Chişinău al Televiziunii publice în colaborare cu Moldova 1 să fie una efectivă începând de anul viitor", a spus Claudiu Săftoiu.

El a mai spus că într-o prima etapă, TVR va fi retransmis în sistemul de cablu din Republica Moldova. „A doua etapă, începând din 2015, este participarea la o licitaţie potrivit legii audiovizualului din Republica Moldova pentru o frecvenţă naţională în regimul de transmisie digital terestrial", a spus Săftoiu.

Decizia a fost luată de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) cu şapte voturi „pentru" (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Christian Mititelu şi Răsvan Popescu) şi două „împotrivă" (Narcisa Iorga şi Valentin Jucan).