Lucrările de reabilitare şi restaurare a Teatrului Naţional din Bucureşti au început în 2011, după un proiect iniţiat în 2007. Costurile totale se ridică la 65 de milioane de euro, a precizat luni premierul Victor Ponta, citat de Mediafax, cu toate că valoarea iniţială a contractului a fost de 48 de milioane de euro, fără TVA (în total, aproape 60 de milioane de euro).
Prim-ministrul a dat asigurări că finanţarea este certă, iar cheltuielile totale vor fi acoperite printr-un credit contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei BDCE. Ponta şi-a exprimat de asemenea speranţa că TNB „va fi unul dintre cele mai moderne teatre naţionale din Europa”.
Fără politică la TNB
Noua clădire a teatrului, a mai spus premierul, va avea spaţii destinate expoziţiilor şi cafenelelor, dar nu ar trebui să găzduiască manifestări politice. Decizia va aparţine însă conducerii instituţiei.
La rândul său, directorul general al Teatrului Naţional, Ion Caramitru, a declarat că este foarte mulţumit de ritmul lucrărilor de reabilitare, iar întârzierea de un an s-a datorat procesului îndelungat de mutare a Teatrului de Operetă„Ion Dacian”. „Conform planului, ar fi trebuit să fie gata la anul, în toamnă. Datorită faptului că Opereta a plecat abia recent, de o lună, decalajul va fi cu acest timp, un an-un an şi două luni mai mult. În 2014, spre iarnă”, a spus Caramitru.
Potrivit proiectului de reabilitare şi restaurare, teatrul va dispune de şapte spaţii: Sala Mare (900 de locuri), Sala Mică (250 de locuri), Sala Studio (598 de locuri), Sala Atelier (300 de locuri), Sala Pictură (286 de locuri), Sala Media şi Amfiteatrul în aer liber.
Centrul Naţional al Dansului şi Teatrul de Operetă „Ion Dacian” nu îşi vor mai desfăşura activitatea în cadrul TNB nici după finalizarea lucrărilor.