Statul român vrea să exporte apă în statele arabe

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Spre Qatar, Emiratele Arabe, Iordania şi China ar putea pleca de anul viitor milioane de metri cubi de apă minerală, vrac sau îmbuteliată. Compania Naţională vrea să cumpere două unităţi de îmbuteliere de la companiile private. Ar fi o premieră a ultimilor 25 de ani ca statul român să cumpere de pe piaţă o unitate de producţie.

„Până în 90 se ştiau de cei 4B: Biborţeni, Borsec, Bodoc şi Buziaş, erau cele 4 ape minerale foarte cunoscute la nivel mondial. Pe noi ne interesează să recuperăm aceste fabrici din piaţă care s-au închis, să remontăm puţin brandurile cele vechi şi să ieşim cu apa la vânzare în export,” spune Radu Dumitru, director general Societatea Naţională a Apelor Minerale.

Astfel, sticle de apă minerală cu brandurile Bodoc sau Buziaş ar putea sta pe masa bogaţilor şeici, spune directorul companiei de stat. Şi tot el estimează că îmbutelierea, cu eticheta statului român, ar putea începe în două luni.

„O staţie de îmbuteliere se învârte undeva la +/- 10 milioane de euro. Avem posibilitatea să luăm aceşti bani din credite bancare,” mai spune Radu Dumitru.

Marea problemă în acest moment este că România câştigă foarte puţin din această resursă. Din consumul de 2 miliarde de litri de apă îmbuteliată în ţara noastră, doar pentru jumătate din cantitate sunt plătite taxe. Restul este vândută ca apă de masă sau apă de izvor şi pentru ea nu se plătesc redevenţe, se plânge şeful companiei.

„Ştim de unde se îmbuteliază, că se îmbuteliază pe lângă Bucureşti, că e mai aproape de centrele comerciale, pe lângă marile oraşe sunt tot felul de izvoare, foraje, care se iau un aviz sanitar că este potabilă şi pe urmă o bagă în sticlă, dar omul acum se uita la preţ. E apă potabilă dintr-o fântână şi o pune în sticlă, neavând nicio calitate minerală,” adaugă directorul general al Societăţii Naţionale a Apelor Minerale.

Nici firmele care achită redevenţe pentru cele 80 de izvoare exploatate nu lasă prea mulţi bani statului. Redevenţa este de 4 euro pentru 1.000 de litri de apă minerală. Adică statul încasează pe 1000 de litri cât ar încasa pe 2 sticle de apă plată vândută în supermarketurile din Dubai.

Preţul apei minerale este majorat de firmele de îmbuteliere şi supermarketuri de 36 de ori de la izvor până la consumatorul final. Deşi companiile care îmbuteliază apa minerală nu contribuie decât cu ambalajul de plastic şi costurile cu distribuţia, în buzunarul lor intră cea mai mare parte din profitul care se face pe seama resursei spune şeful companiei de stat. Dacă vom exporta apa în Emiratele Arabe, câştigul va intra integral în bugetul statului, mai ales că acolo preţul minim al unui litru de apă minerală este echivalentul a 5 lei.