Social-democraţii trebuie să decidă cum votează modificările Codului Penal
Ieri, deputatul PSD Eugen Nicolicea a respins acuzaţiile în legătură cu imunitatea sporită de care beneficiază parlamentarul român, în urma modificărilor.
El a precizat că deputaţii nu au modificat nici legea Agenţiei Naţionale de Integritate, nici legea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar cele două instituţii îi pot cerceta şi ancheta, în continuare, pe parlamentari pentru fapte de corupţie.
Potrivit social-democratului, în toate ţările din Uniunea Europeană parlamentarul este demnitar, nu funcţionar public.
Amendamentele au fost deja contestate la Curtea Constituțională. Există trei contestații depuse la CCR: două din partea democraților-liberali din Cameră și una depusă de către judecătorii Instanței Supreme.
DNA critică modificările
Direcţia Naţională Anticorupţie critică modificările aduse marţi Codului Penal, făcând precizări privind scoaterea mai multor categorii din rândul funcţionarilor publici şi restrângerea „aplicabilităţii” conflictului de interese.
Astfel, DNA consideră că, în urma modificării potrivit căreia preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, aceştia nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni comise în exercitarea atribuţiilor ce derivă din această calitate.
De exemplu, arată DNA, preşedintele, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti nu vor mai putea fi cercetaţi şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie, cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu.
Direcţia face referire şi la modificarea articolului din Codul Penal privind conflictul de interese, adoptat, de asemenea, de Plenul Camerei Deputaţilor.
DNA consideră că noua prevedere „restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public”.
„Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude”, susţine DNA.
Direcţia precizează că în prezent, pe rolul instanţelor de judecată se află, pentru diferite infracţiuni, peste 100 de primari şi viceprimari, în cauze care au fost instrumentate de DNA.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
