Şedinţa forului care decide retragerea distincției lui L. Tokes, amânată pentru 11 octombrie

Decizia de amânare a dezbaterilor programate azi a fost luată, potrivit lui Mircea Geoană, membru al Consiliului de Onoare al Ordinului Naţional „Steaua României”, în unanimitate, întrucât Regulamentul Ordinului obligă ca cel judecat să fie prezent în persoană. Senatorul a menţionat că, potrivit Regulamentului, se poate acorda un termen suplimentar de până la 15 zile, care este ultimul termen.

„Decizia noastră oferă domnului Tokes o a doua şansă de a se prezenta aşa cum este onorabil, aşa cum este corect, ca membru al Ordinului nostru, în faţa colegilor săi de Ordin. Dacă şi pe 11 octombrie, la ora 12.00, domnul Tokes nu va fi prezent, Consiliul va demara procedura de dezbatere pe fond în absenţa domniei sale", a afirmat Geoană.

El a precizat că nu există nicio formă regulamentară care să permită înlocuirea lui Tokes de către un avocat sau altă persoană.

Laszlo Tokes a anunţat că nu se va prezenta, va veni însă avocatul său, care intenţionează să conteste legitimitatea Consiliului de Onoare. În opinia acestuia, consiliul ar fi fost ales nestatutar, iar decizia nu va fi una obiectivă, consiliul fiind dominat de membrii PSD.

Din Consiliul de Onoare, ales săptămâna trecută, fac parte senatorii PSD Mircea Geoană şi Ecaterina Andronescu, deputatul PSD Gabriela Firea, fostul şef al SRI Costin Georgescu, fostul consilier prezidenţial Constantin Degeratu şi preşedintele Academiei Române Ionel Haiduc.

Mesajul lui Laszlo Tokes

Kincses Elod, avocatul europarlamentarului Laszlo Tokes, a spus marţi că va merge doar el la şedinţa de joi a Consiliului de Onoare al Ordinului „Steaua României”, întrucât clientul său va fi în Parlamentul European, şi că va cere ca Gabriela Firea şi Ecaterina Andronescu „să se abţină”.

„În absenţa mea, l-am împuternicit pe avocatul Kincses Elod să mă reprezinte în faţa Consiliului de Onoare. Sper că reprezentantul meu legal îşi va putea îndeplini sarcina fără a întâmpina obstacole, deoarece dreptul la apărare este garantat de Constituţia României. Dacă în 1989, în timpul dictaturii ceauşiste, Maria Bobu, ministrul justiţiei din vremea respectivă şi-a dat acordul în acest sens cu privire la procesul meu de la Timişoara, de ce nu s-ar putea proceda într-o manieră similară după 24 ani, într-o Românie democratică guvernată de Victor Ponta?

Anexez originalul scrisorii de protest semnată de Gabriela Firea, trimisă cu aceiași formulare de către opt reprezentanți ai Partidului Social-Democrat, decoraţi cu toţii cu Ordinul Naţional „Steaua României”. Din acestea rezultă fără echivoc că acuzele formulate la adresa mea sunt în întregime nefondate.

Fapta de a promova „în mai multe medii teza periculoasă a autonomiei pe criterii etnice” (citat din scrisorile în cauză) i se poate imputa întregii organizaţii UDMR, deoarece programul acesteia conţine teza amintită. Pe acest temei, chiar şi Kelemen Hunor, Markó Béla sau Borbély László ar putea fi deposedaţi de distincţia pe care am primit-o şi eu.

După cunoştiinţele mele, şi fostului preşedinte al Academiei Maghiare de Ştiinţe, Vizi E. Szilveszter a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”. Cu câţiva ani în urmă, acest savant a ţinut la Bucureşti o prelegere de înaltă ţinută despre autonomie chiar la invitaţia preşedintelui Academiei Române, Ionel Haiduc, care este actualmente şi preşedintele Consiliului de Onoare.

Nu doresc să-mi expun poziţia mea detailată legată de acest caz preconceput înaintea şedinţei de azi a Consiliului de Onoare. Am făcut acest lucru pe de o parte în comunicatele mele de principiu emise anterior, iar pe de altă parte, poziţia mea a fost exprimată – în mod oficial – în întâmpinarea formulată de reprezentantului meu legal, Kincses Elod”, a transmis Laszlo Tokes, printr-un comunicat.

Ce prevede regulamentul

Alegerile pentru forul care va decide dacă i se retrage „Steaua României” lui Laszlo Tokes au fost organizate joia trecută.

Reuniunea fusese convocată după ce europarlamentarul PSD Corina Creţu, membru al Ordinului Naţional „Steaua României”, a solicitat public, în 28 august, retragerea Ordinului „Steaua României” acordat lui Laszlo Tokes în decembrie 2009, ea invocând „fapte dezonorante şi contrare Articolului 1 din Constituţia României”.

Conform regulamentului, consiliile de onoare ale fiecărui ordin „judecă faptele dezonorante care aduc prejudicii morale cavalerilor ordinelor naționale respective, altele decât faptele penale sancționare cu pedeapsa privativă de libertate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

Consiliile de onoare sunt formate din șapte membri, pentru un mandat de cinci ani.

„Cavalerii unui ordin național pot semnala Concelariei Ordinelor atitudini și fapte pe care le consideră dezonorante, comise de alți cavaleri ai respectivului ordin, și care le aduc prejudicii morale și ating demnitatea și onoarea ordinului”, arată legea.

După primirea sesizării, Cancelaria Ordinelor va convoca Consiliul de Onoare și va invitya persoana învinuită la ședință, care trebuie să aibă loc în cel mult 45 de zile de la primire.

Dacă persoana învinuită, în acest caz Laszlo Tokes, nu se prezintă, se poate stabili un nou termen sau se poate decide judecarea sesizării în lipsă.

Consiliul adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor, prin vot secret, acestea se comunică Cancelariei Ordinelor, cu propunere de retragere a decorației sau se respingere a sesizării, care se înaintează șefului statului spre aprobare, prin decret. 

Premierul Victor Ponta declara, cu o săptămână înainte, că este dezamăgit de reacţia Administraţiei Prezidenţiale în ceea ce priveşte propunerea de retragere a decoraţiei europarlamentarului LaszloTokes.

Administraţia Prezidenţială anunţase, anterior, că preşedintele Traian Băsescu nu poate retrage decoraţia „Steaua României” decât la cererea unui alt cavaler al acestui ordin sau dacă cel decorat a primit o condamnare definitivă.

Președintele Senatului, Crin Antonescu, a sugerat ca această distinție să-i fie retrasă de șeful statului. Eurodeputatul român Laszlo Tokes îș exprimase nemulţumirea în legătură cu aceeastă propunere și a denunţat acţiuni de „instigare”, afirmând că România prezintă „unele semne ale unui regim dictatorial”. 

Preşedintele Traian Băsescu afirma, în 12 august, că „nu îşi merită calitatea de cetăţean român cel care cerea mai zilele trecute ca Transilvania să fie trecută sub protectorat”, făcând referire la declarațiile lui Laszlo Tokes.

„Am început din păcate de puţină vreme politica de redobândire a românismului în afara frontierelor. Nu avem în intenţiile noastre nimic de genul celor nefericit susţinute din păcate de un cetăţean român care nu-şi merită calitatea de cetăţean român. Este acela care mai zilele trecute cerea ca Transilvania să fie pusă sub protectorat”, a declarat atunci Traian Băsescu.

El a adăugat că „probabil” va trebui analizat dacă un cetăţean român poate avea un astfel de comportament.

În 27 iulie, europarlamentarul Laszlo Tokes i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universităţii de Vară „Balvanyos”, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască „un sistem de cooperare naţională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei, „aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.

Laszlo Tokes mai spunea că Băile Tuşnad, unde s-a desfăşurat Universitatea de Vară „Balvanyos”, reprezintă o zonă autonomă a Ţinutului Secuiesc.

Precedente în retragerea decorațiilor

Laszlo Tokes a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu, în decembrie 2009, cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler.

Conferirea decoraţiei a fost motivată, potrivit decretului semnat de şeful statului, de împlinirea a 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989, „în semn de mare apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă, declanşând, prin exemplu personal, revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste”.

Au existat două situații în care președintele Traian Băsescu a retras decorațiile acordate unor politicieni români.

În 9 mai, șeful statului a semnat decretul de retragere a unei decorații, Ordinul „Virtutea Militară” - în grad de Cavaler, lui Cătălin Voicu.

Președintele motiva că hotărârea a venit ca urmare a deciziei de condamnare date de Înalta Curte de Casație și Justiție din 22 aprilie.

„Președintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat joi, 9 mai a.c., decretul prin care se retrage Ordinul „Virtutea Militară” - în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, acordat prin Decretul nr. 981 din 29 noiembrie 2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 14 decembrie 2002, domnului Cătălin Voicu, având în vedere Decizia Penală nr. 86 din 22 aprilie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României”, se arăta în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Există un alt precedent, care îl vizează pe Corneliu Vadim Tudor.

În 24 mai 2007, preşedintele Traian Băsescu a semnat, după îndeplinirea procedurilor legale, Decretul privind retragerea Ordinului Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, senatorului Tudor Corneliu Vadim, potrivit Administrației Prezidențiale.

Președintele României la data acordării decorației lui Corneliu Vadim Tudor era Ion Iliescu.