În acest moment, 50% din curentul electric livrat populaţiei vine din hidrocentrale şi din reactoarele nucleare de la Cernavodă. Este cea mai ieftină energie electrică din sistem: 120 de lei pentru fiecare megawatt hidro şi 158 de lei pentru un megawatt nuclear.
Problema este că ambii producători au o vulnerabilitate comună - depind de debitul Dunării. Iar acum acesta a atins la Porţile de Fier doar 2.500 de metri cubi pe secundă.
„Putem vorbi de debite reduse cu 50% faţă de anul trecut. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi pe râurile inferioare, cu debite foarte mici, mult sub debitele multianuale şi implicit gradul de umplere în lacuri este cu 25% mai mic. Facem eforturi în august să nu intrăm pe pierdere”, a declarat Remus Borza, administrator Hidroelectrica.
Cum cea mai mare hidrocentrală funcţionează la cota de avarie, peste 30% din energia produsă în ţară este livrată de termocentrale. Însă acestea au preţuri aproape duble, iar efectul se poate transpune în creşterea facturilor.
Situaţia poate deveni şi mai gravă dacă seceta se prelungeşte şi nu va fi suficientă apă de răcire pentru reactoarelor de la Cernavodă.
Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica a spus că „în principiu activitatea centralei de la Cernavodă poate fi afectată de nivelul Dunării. Dacă mă întrebaţi dacă astăzi poate fi afectată, răspunsul este cu siguranţă nu. De exemplu noi utilizăm un indicator care se numeşte metri-Dunăre la nivelul Mării Baltice, pentru că este cel mai jos şi măsurătorile încep de acolo.”
În 2003, singurul reactor de atunci al centralei a fost oprit din cauza secetei.