Or, calitatea e un criteriu subiectiv. Și ca să înțelegeți miza, în România, statul scoate la licitaţie contracte de 15 miliarde de euro pe an.
Dictatura celui mai mic preţ va dispărea din licitaţiile publice. Uniunea Europeană a decis să schimbe din temelii regulile de funcţionare a sistemului de achiziţii publice, care în România a făcut ca unele contracte să ajungă la sume exorbitante.
Un kilometru din Autostrada A3 trebuia să coste inițial opt milioane de euro. Inițial, pentru că în urma unor acte adiționale s-a ajuns la un preț cu 20% mai mare, de 9,6 milioane de euro și drumul încă nu e gata. Mai sunt de construit șase kilometri care să lege Bucureștiul de autostradă.
„Este de dorit să scăpăm de actele adiționale care modifică substanțial prețul și de alte elemente ce țin de preferință în a lucra cu anumiți furnizori sau nu, privilegiați de anumite caiete de sarcini întocmite pentru aceștia”, spune Dacian Palladi, consultant în management.
Un studiu al Institutului de Politici Publice arată că achizițiile publice din România se fac la preţuri supraevaluate, chiar și plecând de la criteriul celui mai mic preț, iar noua politică nu va elimina tentația de a cheltui ilegal banul public.
„Poate să ducă din nou la apariția unor licitații preferențiale către anumiți clienți, adică, în acele condiții de calitate-preț, să se introducă niște criterii discriminatorii pentru ca acele achiziții să ajungă la cine trebuie”, susține Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice.
Trecerea la noul sistem, cel bazat pe raportul calitate-preț, se va face în maximum doi ani. Rezultatele însă ar putea fi tot românești.
„Sistemul de noi directive care vor trebui în toate țările membre este ca atunci când treci de la Logan la o mașină de Formula 1. Dacă primarul sau directorul de agenție vrea să fenteze, îi va fi mai ușor”, a explicat Sorin Ioniţă, preşedintele Expert Forum.
Miza este însă uriaşă şi asta pentru că, în ultimii ani, volumul achiziţiilor publice a ajuns la 15-16 miliarde de euro.