Deputatul Marian Enache, numit de Senat cu susţinerea PSD, fostul parlamentar Attila Varga, numit de Camera Deputaţilor la propunerea UDMR, şi fosta şefă a Înaltei Curţi, Livia Stanciu, numită de preşedintele României devin, oficial, judecători ai Curţii Constituţionale.
Cu aceste schimbări, influenţa PSD creşte. Cel puţin matematic. De miercuri, trei dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale sunt numiţi de acest partid. În plus, şi judecătorul propus de UDMR a fost sprijinit de parlamentarii social-democraţi. Componenţa noii Curţi Constituţionale este însă mai pestriţă ca niciodată.
Judecătorii care îşi termină mandatele spun însă că, oricum, politicul nu a avut un cuvânt de spus în marile sentinţe pe care Curtea Constituţională le-a dat de-a lungul anilor.
„Băsist. Da, eu am fost numit băsist. Am fost numit de preşedintele Băsescu la Curte, aşa este, dar aşa este sistemul de numire la Curte în toată Europa. Relaţiile cu Traian Băsescu? Exact aceleaşi relatii pe care toţi preşedintii Curţii le-au avut cu toţi preşedinţii ţării, relaţii pur instituţionale. Nu am fost niciodată la el în birou, nu ne-am întâlnit decât oficial şi instituţional”, spune Augustin Zegrean, preşedinte al Curţii Constituţionale în ultimii 6 ani.
Întrebat dacă Traian Băsescu a încercat vreodată să facă presiuni asupra sa, Augustin Zegrean neagă. Susţine şi că deciziile luate de judecătorii CCR nu au fost vreodată influenţate, nici de manifestaţiile de stradă, nici de articolele din presă.
„Nu, nu a încercat niciodată şi am mai spus asta. Uneori mă suna să mă întrebe de câte un dosar, când are termen, asta a mai facut. Dar foarte rar. Nu a făcut niciun fel de influenţă la Curte. Niciodată nu ne-a influenţat decizia vreo manifestare din stradă, sau vreun articol de ziar, sau lucruri spuse la televiziune. Nici politicienii, pentru ca şi ei tot la televiziune se duc să vorbească, ei nu vin să vorbească aici, cu noi. Nimeni nu vine să ne ceară nimic, asta nu se întâmplă şi nu se poate aşa ceva. Clasa politică nu e nici mai rea, nici mai bună decât în alte părţi. Poate mai nervoasă. Românii sunt foarte nervoşi, foarte implicaţi în politică, cu reactii spontane. Dar asta este deosebirea dintre noi şi alţii care măsoară de două ori şi taie odată, noi tăiem de două ori şi măsurăm odată, după aia”, comentează Augustin Zegrean.
„Au fost momente cu gălăgie multă. Eu sper şi cred că nu m-am lăsat influenţat de nimeni şi de nimic în perioada asta. Nu spun că nu mi-a fost şi mie greu şi nu m-am dus acasă şi m-am gândit: Dom'le, ce au cu mine, cum pot spune de mine lucruri care nici prin cap nu mi-au trecut? M-au pus în costum de baie şi cu lanţ de aur la gât. Sunt lucruri penibile, stupide, niciodată în viaţa mea nu am purtat lanţuri. Dar ei aşa au găsit să ne prezinte. Sau că m-au făcut jurist de CAP. Nu am fost. Mi-ar fi plăcut poate să fiu, nu văd de ce era rău să fiu jurist de CAP”, mai spune fostul preşedinte al Curţii Constituţionale.
August Zegrean spune că nu se întâmplă nimic excepţional într-o şedinţă a CCR: „Ca orice deliberare. Se discută despre dosar şi atâta tot. Aici nu se face politică, niciodată nu s-a vorbit politică la Curte. Nu vorbim despre ce se întâmplă în Parlament. Nici despre fotbal, ceea ce mă enervează.”
Zoltan Puskas, numit de Camera Deputaţilor la propunerea UDMR, îşi încheie şi el mandatul de 9 ani. Spre deosebire de Augustin Zegrean, acesta lasă să se înţeleagă că judecătorii CCR – cu excepţia sa - sunt influenţaţi politic.
„Din partea politică nu am simţit niciodată o influenţă sau o presiune pentru mine. Cred că eram singurul judecător care nu a aparţinut unui partid politic care să dorească să influenţeze mersul lucrurilor. UDMR niciodată nu a intervenit pentru o decizie sau alta”, spune Zoltan Puskas.
După 9 ani de mandat, acesta spune că frecventele conflicte între instituţiile statului, care ajung să fie judecate de CCR, provin din lupta pentru putere: „Aceste conflicte provin din faptul că instituţiile statului vor să acumuleze cât mai multă putere. Această dorinţă, câteodată, atinge limitele Constitutiei sau încalcă Constituţia”.
Zoltan Puskas susţine că una dintre cele mai discutate decizii ale CCR, aceea de invalidare a referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, a fost una dintre cele mai uşoare luate de judecătorii Curţii: „Era o problemă matematică. 50% plus 1. Da sau nu? Este absolut matematic, nu trebuie să ai pregătire juridică, nu trebuie să faci analize juridice. Este 50% plus 1? Da, atunci referendumul e validat. Nu este? Atunci nu. Acolo nu era nici de apartenenţă politică, nici gândire juridică, nimic, nimic. Pură matematică”.