Schengen. Germania amenință cu veto. Se teme că în România se vor obține vize contra șpagă

Ministrul german consideră că, în prezent, România și Bulgaria nu îndeplinesc condițiile „de bază” necesare pentru a face parte din spațiul european de liberă circulație. „Extinderea spațiului Schengen este acceptată de cetățenii noștri numai dacă sunt îndeplinite condițiile de bază”, a spus ministrul Hans-Peter Friedrich în interviul pentru Der Spiegel. „Or, în prezent, nu este cazul”, a adăugat el, referindu-se la România și Bulgaria.

Hans-Peter Friedrich a mai anunțat și măsuri împotriva așa-numitei imigrații motivate de sărăcie. „Cine vine ca să încaseze beneficii sociale și abuzează de dreptul libertății de mișcare ar trebui ținuți efectiv departe”, a spus oficialul german, în condițiile în care în ultimele săptămâni presa din Germania relatează nefavorabil despre imigranții romi din România.

„Comisia Europeană trebuie să aibă grijă ca fondurile pe care le pune la dispoziţie României și Bulgariei să fie folosite într-adevăr pentru oameni”, a mai spus ministrul.

Teoretic, începând de la 1 ianuarie 2014 nicio țară UE nu ar mai avea voie să restricționeze accesul la piața muncii pentru cetățenii din România și Bulgaria.

Interviul din Der Spiegel

SPIEGEL: Miniștrii de Interne și de Justiţie se întâlnesc marţi să decidă dacă România şi Bulgaria vor fi acceptate în Schengen. După aderare cetaţenii din statele non-UE vor putea intra în spațiul Schengen cu vize date de România şi Bulgaria. Vă convine situaţia?

Friedrich: Nu. Şi de aceea - dacă rămâne pe agenda JAI - voi vota împotriva aderarii totale la Schengen a României şi Bulgariei. Dacă România şi Bulgaria vor insista ca votul să aiba loc la reuniunea JAI de marți, Germania își va folosi dreptul de veto. Și ideea unei aderări în trepte la spațiul Schengen (cu spațiul aerian și maritim) nu mai este de actualitate.

SPIEGEL: Care sunt motivele?

Friedrich: UE verifică de mai multaă vreme dacă România și Bulgaria sunt pregătite pentru intrarea în Schengen. Ultimul raport UE a constatat progrese, dar acestea nu sunt suficiente. România și Bulgaria trebuie să lupte cu mai multă hotărâre împotriva corupţiei. Cine îşi poate procura o viză cu şpagă în cele două ţări poate ajunge în Germania fără control la graniţe (s.n.). Extinderea spaţiului Schengen poate fi acceptată de cetăţenii noştri doar dacă toate criteriile de aderare sunt îndeplinite. În acest moment condiţiile nu sunt îndeplinite.

SPIEGEL: Primarii oraşelor din Germania au avertizat asupra unui val de imigranţi ai sărăciei din 2014 când românii şi bulgarii vor putea munci în întreaga UE fără restricţii.

Friedrich: Dreptul de liberă circulaţie înseamnă că orice cetăţean al UE poate călători, studia şi munci în orice stat UE. Orice cetăţean UE este binevenit la noi. Însă, cel care vine doar ca să încaseze ajutoare sociale şi care abuzează de dreptul liberei circulaţii trebuie împiedicat să rămână la noi.

SPIEGEL: Cum veţi face acest lucru?

Friedrich: Comisia Europeană trebuie să aibă grijă ca fondurile pe care le pune la dispoziţie României și Bulgariei să fie folosite într-adevăr pentru oameni. (s.n) În plus, noi vom încerca să sporim sancţiunile pentru abuzul dreptului la ajutor social. Aceasta ar putea însemna intredicţia de a intra în Germania pentru cei pe care i-am trimis în ţările de origine. Pentru asta voi face lobby la Bruxelles. Nu este posibil ca oamenii din toată UE să vină în Germania după motto-ul „În Germania se dau cele mai mari ajutoare sociale”.

SPIEGEL: La Comisia Europeană propunerea dvs. va fi întâmpinată fără prea mare bucurie.

Friedrich: Comisia Europeană va trebui să înveţe să ţină cont de părerile şi punctele sensibile ale oamenilor din satele membre. Metoda „hai că mai închidem ochii încă o dată, esenţial este că UE se extinde în continuare” nu mai este acceptabilă(s.n.) tocmai din partea celor care trebuie să răspundă în faţa cetăţenilor europeni.

Ce răspunde România

La câteva ore după apariția în presă a știrii că Germania va recurge la dreptul de veto, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul de Externe de la București au reacționat într-un comunicat comun prin care au cerut explicații partenerilor europeni care au rezerve față de aderarea României la Schengen. În plus, autoritățile române spun că doresc ca subiectul Schengen să figureze pe agenda Consiliului justiție-afaceri interne de săptămâna viitoare.

Context

Anunțul ministrului german de Interne vine în plină polemică pe tema Schengen, în România, stârnită de o declarație a ministrului de Externe, făcută vineri seara, la un post de televiziune. Titus Corlățean a spus că dacă aderarea României la Schengen va fi amânată din nou la Consiliul justiție-afaceri interne din 7 martie, atunci Bucureștiul și-ar putea pierde interesul pentru spațiul de liberă circulație.

Declarația șefului diplomației i-a atras reproșuri publice din partea președintelui, care a spus că nu împărtășește acest punct de vedere și nu aceasta este poziția oficială a României, ci doar un punct de vedere personal. În dispută a intervenit însă și premierul Victor Ponta, care și-a susținut ministrul și a spus că Titus Corlățean exprimă poziția Guvernului.

De altfel, însuși premierul declara în urmă cu două zile că are semnale că există o mare probabilitate ca aderarea României la spaţiul Schengen să fie din nou amânată, pentru luna octombrie, la solicitarea unei ţări sau a două state care nu vor bloca aderarea, ci vor cere ca decizia să fie luată în toamnă.

Ministrul de Externe și-a menținut poziția, potrivit căreia aderarea la Schengen nu trebuie să mai constituie o prioritate. El a declarat sâmbătă seara, cu titlu de exemplu, că România are pierderi economice din cauza politicii restrictive de acordare a vizelor pentru oamenii de afaceri din statele arabe şi din Turcia.

Ce spun analiștii

Comentatorii sunt de părere că oficialii români aveau deja semnale că Germania se va opune aderării României la Schengen în Consiliul JAI din 7 martie. Ministrul de Externe aţinut, vineri, să îl întrebe public pe președinte dacă a vorbit cu cancelarulAngela Merkeldespre aderarea la Schengen. „Eu i-aş pune o întrebare publică domnului preşedinte: la discuţiile din marja Consiliului European de la Bruxelles, atunci când i-am adresat rugămintea de a avea o discuţie cu cancelarul german Merkel, dacă a avut această discuţie pentru susţinerea României pentru aderarea la spaţiul Schengen", a afirmat Titus Corlăţean.

Nu este prima dată când Germania se opune aderării României la Schengen. A făcut-o și în martie 2011, când s-a solidarizat cu Franța și Olanda. Ulterior, Germania și Franța și-au flexibilizat poziția și au fost de acord cu o aderare în etape - mai întâi cu frontierele aeriene și maritime, apoi cu cele terestre. Soluția nu a fost agreată însă de Olanda.

România așteaptă de doi ani să fie primită în Schengen, după nu mai puțin de șapte vizite de evaluare, încheiate, toate, cu rapoarte pozitive. Pentru analiști, noua amânare nu este o surpriză, dar ei subliniază că o amenințare cu veto, publică, este un gest mai puțin obișnuit.

„Probabil că unele presiuni din partea altor state europene s-au făcut şi atunci Germania a simţit nevoia să pună lucrurile la punct şi să anunţe că, dacă se va încerca ceva, atunci va uza de votul său”, consideră Cristian Pârvulescu. „Nu cred că cineva la vârful puterii din România își făcea iluzii că vom intra în Schengen acum”, a adăugat analistul. El spune că este un eșec faptul că de trei ani nu reușim să intrăm în Schengen.

Luca Niculescu, realizatorul emisiunii „Imparțial” de la Digi24, subliniază că este o situație neplăcută pentru România și Bulgaria și observă că nu e în cutumele diplomației de a se ajunge până la amenințarea cu veto. „Este o măsură extremă, care arată un grad de nervozitate la Berlin”, spune Luca Niculescu. Jurnalistul consideră că discursul lui Titus Corlățean nu a fost o scăpare, ci a fost pregătit de ceva vreme.

Jurnaliştii de la Berlin susţin că declaraţia ministrului german de Interne are un singur scop - de a atrage capital electoral. Anul acesta, în Germania urmează să aibă loc alegeri parlamentare.

„Friedrich caută să acapareze bunăvoinţa unui public electoral sensibil la un subiectul care a explodar recent - imigraţia din sărăcie. El invocă o posibilă slăbiciune a celor două ţări pentru acordarea de vize pentru cetăţenii non-Schengen, care ar afecta întreaga zonă”, a explicat Cristian Ștefănescu, jurnalist la Deutsche Welle.

În opinia analiştilor, declaraţia oficialului german arată că la Berlin există o anumită nervozitate legată de România. O nervozitate pe care luările recente de poziţie din Bucureşti n-au făcut decît să o accentueze.

„Reacţii necivilizate şi contrar uzanţelor europene înainte de o decizie - de genul nu ne mai interesează- seamănă cu scene de la grădiniţe”, a declarat la Digi24 jurnalistul Dan Cărbunaru.

„Ministrul de Externe ar fi trebuit să aibă o atitudine convingător-blajină, cel puţin să nu aibă posibilitatea să zică uite declaraţiile ăstora de la bucureşti...”, a opinat jurnalistul Cristian Teodorescu.

Urmăriți comentariile analiștilor în materialele video alăturate.