Raportul Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, dat ieri publicității, evidențiază deficiențele autorităților române în asigurarea respectării drepturilor omului în România.
Potrivit documentului, organizațiile neguvernamentale străine și române specializate în domeniul drepturilor omului continuă să se confrunte cu provocări în această problematică în România.
Pesimism privind rezolvarea problematicii rome
„Situația privitoare la drepturile etnicilor romi este în continuare destul de complicată. Apărătorii drepturilor omului continuă să critice politica autorităților române în ceea ce privește asigurarea dreptului la o educație adecvată pentru etnicii romi, a accesului pe piața muncii și a serviciilor medicale”, se arată în documentul diplomației ruse.
În acest context, raportul face referire la cazurile de discriminare a populației rome din Baia Mare și de la periferia municipiului Cluj-Napoca.
Mai mult, documentul ministerului rus de externe menționează faptul că Guvernul român a aprobat, în decembrie 2011, strategia națională privind integrarea minorității rome pentru perioada 2012 – 2020, „însă, din diverse motive, inclusiv cele de natură economică, organizațiile de apărare a drepturilor omului și experții nu cred că problematica minorității rome poate din rezolvată în România în viitorul apropiat”.
„Nivel înalt al corupției Guvernului român”
În ceea ce privește sistemul judiciar din România, documentul ministerului rus subliniază faptul că „Lipsa unei administrații judiciare imparțiale este o problemă sistemică, agravată de nivelul înalt al corupției Guvernului român”.
Potrivit raportului, cetățenii din România continuă să demonstreze nivelul de încredere în sistemul judiciar, care este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În plus, în acest context, raortul menționează că România se află pe locul patru în ceea ce privește numărul de reclamații depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
„Principalele motive ale apelurilor la adresa CEDO, pe lângă chestiunile privind proprietatea, sunt neexecutarea deciziilor instanțelor și termenele nerezonabile ale procedurilor legale, discriminarea socială și profesională și condiițiile neadecvate de detenție”, arată documentul citat.
„Retorică antisemită, xenofobă, rasistă și naționalistă” în mediul online
Mai mult, raportul face referire la cazurile de extremă violență exercitate asupra cetățenilor de către oamenii legii, în special de către polițiști, care au fost înregistrate în ultimii ani.
Documentul include și comentarii privind abuzurile asupra drepturilor copiilor, care trăiesc în sărăcie și nu au acces la servicii medicale, sunt folosiți ca forță de muncă, în special în zonele rurale, sau sunt implicați în afaceri ilegale, precum traficul de droguri sau prostituția.
Diplomații ruși își încheie raportul privind respectarea drepturilor omului în România cu referiri la cazurile de „retorică antisemită, xenofobă, rasistă și naționalistă” care au fost înregistrate în mediul online din România.