România, membru NATO de 11 ani
În 2004, la 11 ani după ce solicitase aderarea la NATO, România îşi vedea visul împlinit: era primită în Alianţa Nord-Atlantică. Un obiectiv pentru care Armata Română se pregătise intens ani la rând. Ne doream siguranţă şi stabilitate în regiune. A existat, însă, şi un cost pentru toate acestea. În cei 11 ani, 25 de militari şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţiuni internaţionale.
În total, 40.000 de militari români au fost trimişi în misiuni de război. Prima şi cea mai importantă este cea din Afganistan, unde au fost detaşaţi peste 24.000 de militari. Alţi aproape 10.000 au fost mobilizaţi, între anii 2003 şi 2009, pentru menţinerea păcii în Irak, iar în misiunile din Bosnia și Herţegovina şi Kosovo au plecat câteva sute de militari.
În 2010, România răspundea afirmativ invitaţiei Statelor Unite ale Americii de a fi parte a scutului antirachetă al NATO. Sistemul a înfuriat însă Rusia. Mai mulţi oficiali de la Moscova au ameninţat că toate statele care iau parte la sistemul antibalistic al Alianţei Nord-Atlantice din Europa vor deveni ţinte.
„România a fost supusă unor presiuni imense în momentul în care a devenit parte a sistemului american de apărare antirachetă”, spunea, în urmă cu o săptămână, generalul Philip Breedlove, comandantul trupelor NATO în Europa.
La Deveselu, în Olt, vor funcţiona 24 de interceptoare, dar şi un radar care poate repera rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune.
În ultimul an, NATO a fost nevoită să-şi regândească strategia. În contextul provocărilor privind securitatea din regiunea Mării Negre şi a relaţiilor tensionate generate de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, Alianţa şi-a sporit capacitatea de apărare, iar exerciţiile de pregătire au fost intensificate.
„Suntem cel mai apropiat stat NATO şi UE de punctele fierbinţi din Ucraina. Crimeea se află la doar 300 de kilometri de coastele României. Desigur că suntem îngrijoraţi. Avem în Ucraina o minoritate mare de români, de aproape o jumătate de milion de oameni. Pentru noi, stabilitatea Ucrainei este foarte importantă pentru securitatea României”, a afirmat recent Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României.
Numai în acest an, militarii români au programate 40 de exerciţii de instruire alături de partenerii din NATO şi Uniunea Europeană.
Concomitent, Alianţa a anunţat deja că va spori prezenţa pe flancul estic.
„Vreau să fac anunţul oficial că unul dintre cele mai noi distrugătoare ale Marinei Regale Britanice va fi prezent în portul Constanţa în această toamnă”, a anunţat recent Michael Fallon, ministrul Apărării al Marii Britanii.
România va găzdui două centre de comandă ale NATO: unul pentru integrarea forţelor şi un alt comandament multinaţional pentru flancul de sud-est al Alianţei, care va coordona câteva mii de militari.
„Este al doilea moment important după primirea noastră în NATO în 2004, acesta al aprobării măsurilor de reasigurare pe flancul estic al Alianţei şi al Uniunii şi mai ales pe flancul sud-estic. Aceste măsuri privesc în special România şi Bulgaria pe flancul sud-estic şi sunt măsuri deosebite”, spunea în februarie Mircea Duşa, ministrul român al Apărării.
Cele două centre din România vor fi funcţionale începând din 2016.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
